Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Dosarele poliţiilor secrete, pe internet

Dosarele poliţiilor secrete, pe internet

Data: 28 Septembrie 2007

▲ La aproape 18 ani după căderea comunismului în estul Europei, internetul dezvăluie din ce în ce mai multe dosare ale foştilor colaboratori ai poliţiilor secrete, dar nu în toate fostele societăţi comuniste o asemenea măsură a fost agreată, informează France Presse, într-o amplă analiză a problemei, transmisă de la Varşovia ▲

Marţi seară au fost postate, pentru prima dată pe internet, extrase din dosarele mai multor înalţi responsabili din Polonia, iar interesul polonezilor vizavi de publicarea acestor informaţii a fost enorm, deşi ele nu erau mediatizate în premieră.

Institutul Memoriei Naţionale (IPN), care se ocupă cu studierea arhivelor comunismului din Polonia, a început să publice pe internet extrase din dosarele tuturor înalţilor oficiali polonezi, care au fost colaboratori ai fostei poliţii politice sau chiar victime, cum este cazul fraţilor Kaczynski, opozanţi minori ai regimului comunist.

Publicarea pe internet a dosarelor a fost posibilă graţie câtorva articole care au supravieţuit dintr-o amplă lege anticomunistă, care ar fi trebuit să fie marea operă a gemenilor Kaczynski, dar care a fost amendată consistent de către Curtea Constituţională de la Varşovia, comentează France Presse. Aceasta a eliminat obligaţia de a da declaraţii privind eventuala colaborare cu fosta securitate în cazul a mii de persoane, printre care şi jurnalişti sau universitari polonezi.

În Bulgaria, o lege nouă prevede publicarea pe internet a numelor foştilor colaboratori care fac parte din nu mai puţin de 29 de categorii ale vieţii publice. Comisia însărcinată cu desecretizarea dosarelor a făcut publice la începutul acestei luni numele a 141 de parlamentari post-comunişti, care au fost colaboratori ai fostelor servicii de securitate. Printre numele publice, de prim-plan dezvăluite, în dosarul foştilor informatori se află şi acela al preşedintelui Gheorghi Pârvanov.

Republica Cehă a jucat un rol de pionerat în domeniu, autorităţile de la Praga publicând, încă din martie 2003, o listă completă cu numele a zeci de mii de colaboratori ai Statni Bezpecnost, fosta poliţie politică. Slovacia, care în timpul comunismului făcea parte din entitatea statală Cehoslovacia, a urmat acelaşi model, publicând treptat, începând din noiembrie 2004, lista completă a foştilor agenţi şi colaboratori.

Publicarea pe internet a dosarelor nu reprezintă totuşi un lucru care să fie dorit în unanimitate. Numeroşi istorici avertizează că aceste dosare nu conţin în mod obligatoriu adevărul, foştii agenţi transformând, de multe ori, în informatori persoane pe care le-au urmărit.

Ungaria, o excepţie

Fenomenul colaborării cetăţenilor simpli cu poliţiile secrete, în mod voluntar sau prin constrângere, este totuşi unul foarte extins şi continuă să otrăvească viaţa publică în majoritatea fostelor ţări comuniste, apreciază France Presse. Acuzaţia de a fi colaborat cu serviciile de securitate comuniste este, de multe ori, utilizată pentru a discredita adversari politici sau personalităţi ale vieţii publice. Puţine ţări au scăpat acestor nesfârşite polemici.

Germania, care nu vroia să repete greşelile din perioada de denazificare a ţării, a luat măsuri radicale după reunificarea din 1990 în vederea eliminării foştilor colaboratori sau agenţi din funcţiile publice, dar a refuzat să publice pe internet dosarele acestora.

Germania a fost însă printre primele ţări care a legiferat şi organizat accesul public la arhivele Stasi, securitatea din fosta RDG. Orice persoană poate să consulte toate dosarele în care îi figurează numele. Apartenenţa la Stasi a personalităţilor publice a fost dezvăluită de către ziarişti, dar până în prezent, nu a fost publicată nici o listă exhaustivă a foştilor agenţi sau colaboratori.

Din fostul bloc comunist, Ungaria constituie o excepţie, pentru că a refuzat să-şi regleze conturile cu foştii informatori sau agenţi activi din perioada comunismului. Foştii colaboratori ai poliţiei secrete nu au suportat niciodată nici cea mai mică consecinţă, iar ex-premierul Peter Medgyessy a putut să rămână în funcţie, în ciuda dezvăluirii trecutului său de agent al serviciilor secrete.