Dosarul Roşia Montană, depus la UNESCO

În ultima zi de mandat, ministrul culturii, Corina Șuteu, a înaintat la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană” pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. Valoarea culturală unică este dată de galeriile istorice, satul cu diversitatea de stiluri arhitecturale, biserici, dar şi de ecosistemele naturale şi seminaturale.

În ultimii ani s-au făcut numeroase demersuri atât din partea societăţii civile, a locuitorilor din această zonă, cât şi din partea unor instituţii ale statului pentru includerea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNES­CO. Dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană” a fost trimis la UNESCO în data de 4 ianuarie, ultima zi de mandat a fostului ministru al culturii, Corina Şuteu. „Depunerea dosa­ru­lui Roşia Montană la UNES­CO finali­zează un proces început încă din 2011, când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO şi a continuat prin adăugarea acesteia pe Lista Indicativă a României la UNES­CO în februarie 2016”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Culturii.

Acest statut ar împiedica în special exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor şi ar duce atât la conservarea obiectivelor, cât şi la o dezvoltare turistică a zonei a cărei „valoare excepţională” a fost recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, dintre care ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus, conform unui calendar prestabilit: în perioada februarie - august 2017 va avea loc o „evaluare tehnică a dosarului (desk review)”, în septembrie 2017, o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat, iar decizia finală va fi luată în luna iulie 2018, de către Comitetul Patrimoniului Mondial.

Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de masive și văi divergente/radiante, în aria metaliferă a Munților Apuseni din Transilvania. Acest sit reprezintă centrul așa-numitului Patrulater Aurifer al Carpaților de Sud - zona cea mai bogată în zăcăminte metalifere prețioase din Europa, după cum precizează Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Valoarea culturală unică la nivel mondial este dată de galeriile istorice vechi de peste două milenii, satul care cuprinde o diversitate de stiluri arhitecturale, cu biserici care aparţin unui număr de cinci culte religioase, precum şi de ecosistemele naturale şi seminaturale cu valoare naturală ridicată şi peisajul ce înconjoară această aşezare.

„Șapte munți de mici dimensiuni ce conțin filoane de aur domină vizual peisajul Roșiei Montane, acesta fiind înconjurat și delimitat pe trei laturi de creste și vârfuri. Piscurile abrupte sunt străpunse de vechi intrări de mină, iar vârfurile lor sunt tăiate de exploatări de suprafață. Arheologia romană de suprafață este prolifică și extinsă și cuprinde zone de procesare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole”, se arată în prezentarea INP.

La acest moment, România are şase poziţii culturale şi o poziţie naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Du­nării.