Drepturile consumatorului de credite

▲ Cele mai multe bănci au adoptat, în ultimii ani, o modalitate de creditare denumită generic „credit de consum“ ▲ De la o bancă la alta, dobânda sau condiţiile de creditare sunt diferite, fiecare creditor urmărind să ofere credite avantajoase pentru ambele părţi contractante ▲ Cu toate acestea, toţi creditorii au obligaţia să respecte drepturile consumatorului de credite ▲ Legea îl obligă pe ofiţerul de credite, acesta având obligaţia să-l informeze pe consumator despre creditul care i se potriveşte, în funcţie de veniturile sale ▲ Potrivit profesorului şi cercetătorului frencez Thierry Bourgoignie, ofiţerii de credite din România urmăresc în special interesul instituţiei, şi nu al consumatorului ▲

Creditele pentru consum au luat în ultima perioadă o mare amploare, ele fiind oferite de cele mai multe bănci sub o formă cât mai atractivă pentru atragerea consumatorului. Iar pentru a-l „lega“ de bancă şi a-l transforma în datornic pe viaţă, băncile acordă aşa-numitele refinanţări. Aria de acoperire a creditului pentru consum se referă, potrivit legii, la vânzările în rate, locuinţe, cardurile de credit, overdrafts (descoperire de cont), schema „cumperi acum plăteşti mai târziu“, leasing-ul, închirierea pe termen lung cu opţiunea de cumpărare la scadenţă. La aceste categorii există însă şi unele excepţii, printre care amintim creditul acordat pentru achiziţionarea şi renovarea unei proprietăţi imobiliare, plăţile în rate pentru furnizarea în mod continuu a unui serviciu, respectiv asigurarea, plata utilităţilor, înscrieri la reviste, creditele mai mici de 200 de euro şi mai mari de 20.000 de euro.

Din graba consumatorului de a obţine cât mai repede banii, acesta face greşeala de a nu citi şi „cântări“ mai multe oferte, alegând-o pe cea mai avantajoasă. Legat de ofertele avantajoase, potrivit legii, ofiţerul de credite are anumite reguli pe care trebuie să le respecte, reguli care sunt trecute ca fiind drepturi ale consumatorului. Acesta are obligaţia de a-l informa pe consumator cu privire la creditul care i se potriveşte mai bine în funcţie de anumiţi factori, unul dintre cei mai importanţi fiind venitul lunar al consumatorului, astfel încât după o anumită perioadă să nu se poată afla în imposibilitatea de plată.

În România, consumatorii de credite nu-şi cunosc foarte bine drepturile şi, de cele mai multe ori, nu sunt obişnuiţi să citească cu atenţie un contract înainte de a-l semna asta şi pentru că graba de a lua banii îl determină să facă anumite compromisuri în cunoştinţă sau în necunoştinţă de cauză. Pentru a evita situaţii de acest fel, consumatorul este îndemnat să consulte mai multe oferte de credite de la instituţii diferite, să citească foarte bine clauzele din contract şi să aleagă, într-un final, varianta cea mai potrivită pentru buzunarul său.

Creditul se poate achita anticipat

Potrivit legii nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, consumatorul trebuie să fie informat în scris până, cel puţin, în momentul încheierii contractului de credit, cu privire la plafonul creditului (dacă există), dobânda anuală şi costurile aplicabile de la data încheierii contractului de credit, precum şi condiţiile în care acestea pot fi modificate. De asemenea, consumatorul trebuie să fie informat despre orice modificare survenită pe durata contractului de credit.

Potrivit aceloraşi norme legale, consumatorul are dreptul să achite anticipat, integral sau parţial, obligaţiile sale rezultate din contractul de credit. De asemenea, în cazul achitării anticipate a obligaţiilor contractuale, consumatorul „are dreptul la o reducere echitabilă a costului creditului, stabilită proporţional cu perioada de utilizare a creditului respectiv“.

Clauzele abuzive

Potrivit legii, sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

- dau dreptul comerciantului de a modifica, în mod unilateral, clauzele contractului, fără a avea un motiv specificat în contract şi acceptat de consumator prin semnarea acestuia;

- obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia la cunoştinţă la data semnării contractului;

- obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale chiar şi în situaţiile în care comerciantul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;

- restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care comerciantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;

- permit stabilirea preţului la livrare sau creşterea preţului la livrare, faţă de cel stabilit la încheierea contractului, în măsura în care nu se dă dreptul consumatorului de a rezilia contractul când consideră că preţul este prea mare faţă de cel stabilit iniţial.

▲ Termeni utili

- consumator - persoana fizică care beneficiază de un credit de consum;

- creditor - una sau mai multe persoane fizice sau juridice care acordă credite consumatorilor;

- contract de credit - actul juridic în temeiul căruia creditorul acordă sau se angajează să acorde un credit iar consumatorul acceptă un credit sub forma unui împrumut;

- clauză contractuală - dispoziţie, condiţie prevăzută într-un contract;

- ofiţer de credite - persoană angajată a unei instituţii bancare care oferă informaţii despre creditele de consum.