Dunărea, exploatată doar în proporţie de 8%

▲ Viceprimarul Capitalei, Răzvan Murgeanu, consideră că Dunărea este insuficient exploatată, fapt ce afectează economia românească ▲ O soluţie ar fi realizarea Canalului Dunăre-Bucureşti, care ar face legătura între porturile din sudul Capitalei, Olteniţa şi Giurgiu, şi Bucureşti, devenit el însuşi port, în zona 1 Decembrie ▲

Numai 8% din capacitatea de transport a fluviului Dunărea este exploatată pe teritoriul României, ceea ce ar avea repercusiuni negative asupra economiei, în toate domeniile, inclusiv în real estate, a precizat Răzvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei. „Proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti trebuie reluat, nu numai ca sistem de irigare, ci mai ales de transport. Această componentă poate duce la dezvoltarea substanţială a turismului în Capitală, ceea ce înseamnă bani în plus pentru municipalitate, dezvoltări imobiliare pe zona hotelieră de trei şi patru stele, crearea cadrului practic pentru o lege a înfiinţării Zonei Metropolitane“, a spus Răzvan Murgeanu la cea de a IV-a ediţie a Salonului „Condominium“.

400 de milioane de euro pentru Canalul Dunăre-Bucureşti

În prezent, proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti se află la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru a primi acordul începerii studiului de fezabilitate. Canalul Dunăre-Bucureşti necesită investiţii de aproape 400 milioane de euro, iar lucrările ar putea fi terminate în patru ani, au apreciat specialişti din domeniul transporturilor. Din datele Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), finalizarea canalului ar reprezenta o oportunitate pentru legarea Bucureştiului de traficul de pe Dunăre, în creştere continuă în ultimii ani. Proiectul poate fi inclus în cadrul zonei metropolitane a Bucureştiului, iar execuţia sa ar putea dura patru ani. La nivelul oficialilor din primăria Capitalei există mai multe proiecte privind transformarea Bucureştiului în metropolă, ceea ce ar însemna dezvoltarea teritorială a Capitalei, care s-ar îmbogăţi cu noi porturi în sud, la Olteniţa şi Giurgiu, şi construirea unui nou aeroport, în sudul Capitalei.

Lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti au fost sistate în 1990

Canalul Dunăre-Bucureşti ar face legătura între porturile din sudul Capitalei, Olteniţa şi Giurgiu, şi Bucureşti, devenit el însuşi port, în zona 1 Decembrie. Amenajările prevăzute pentru Canalul Dunăre-Bucureşti aveau în vedere amenajarea complexă a Argeşului inferior, pe sectorul cuprins între podul de cale ferată de la Grădinari pe magistrala feroviară Bucureşti-Craiova şi Dunăre, pe o lungime de circa 95 de kilometri. Începând de la Dunăre, cursul râului urma să fie amenajat pentru navigaţie pe o lungime de 73 km până la portul Bucureşti - 1 Decembrie. În cadrul lucrărilor de navigabilizare a Argeşului, specialiştii IPTANA au prevăzut construcţia a două porturi - Olteniţa şi Bucureşti. De asemenea, în proiect s-a lucrat şi la transformarea Dâmboviţei, care străbate Capitala astfel încât să poată fi realizat transport naval şi pe acest râu, pe o lungime de 31 de kilometri. În anul 1990, când au fost oprite lucrările, erau finalizate în proporţie de 90% infrastructura platformelor porturilor Olteniţa şi Bucureşti, podurile de şosea peste râu, traversările liniilor electrice şi conductele peste cursul amenajat şi lacul Mihăileşti - Cornetu. Podul de cale ferată peste cursul navigabilizat al Argeşului de la Grădiştea, pe linia ferată Bucureşti-Giurgiu şi radierele fundaţiilor ecluzelor şi hidrocentralelor erau în faze diferite de execuţie. Canalul ar fi urmat să aibă o adâncime de circa 5 metri, care ar fi permis transportul barjelor, astfel încât capacitatea de transport pe Canalul Dunăre-Bucureşti s-ar fi cifrat la circa 16 milioane de tone de marfă pe an, care să răspundă traficului în creştere de pe Dunăre.