Dunărea și trei autostrăzi, pilonii unei infrastructuri reziliente

România trebuie să aibă finalizate autostrăzile A1 (București - Pitești - Sibiu - Deva - Timi­șoara - Nădlac), A3 (București - Brașov - Cluj - Borș) şi A8 (Ungheni - Iași - Tg. Neamț - Tg. Mureș), pentru a considera că deține o infrastructură naţională rezilientă, dar şi Dunărea navigabilă tot anul şi un hub maritim modern la Constanţa, potrivit comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean.

Timp de două zile, la București, la Palatul Parlamentului, a avut loc cea de a șasea ediție a conferinței „Critical Infrastructure Protection Forum - CIP Forum” (Forumul privind protecția infrastructurii critice) dedicată provocărilor actuale la adresa infrastructurilor critice, fie a celor de transport, fie de energie sau comunicații. Prezentă la eveniment prin intermediul unui apel video, comisarul european Adina Vălean s-a referit la elementele care ar întări infrastructura României în domeniul transportului.

„Pentru a avea infrastructură naţională rezilientă, avem nevoie de cel puţin trei auto­străzi finalizate - A1, A3 şi A8. Trebuie să finalizăm modernizarea coridorului nordic feroviar prin Braşov şi a celui sudic prin Timişoara-Caransebeş, trebuie să avem o Dunăre navigabilă tot anul şi un hub maritim modern în Constanţa. Dunărea şi portul Constanţa sunt atuuri geopolitice extraordinare pe care trebuia să le fructificăm economic, inclusiv folosind finanţările de peste un miliard de euro anunţate de Comisia Europeană pentru coridoarele solidarităţii, care facilitează transporturile de marfă din și înspre Ucraina. Și trebuie să interconectăm Republica Moldova la toate magistralele de transport ale Uniunii. Am început deja să alocăm primii bani pentru aceste priorităţi, (...) avem la dispoziţie 12 miliarde de euro pentru transporturi, dublu faţă de perioada de finanţare 2014-2020”, a precizat comisarul european, potrivit Agerpres.

Adina Vălean a subliniat că, având un război la graniţele României, securizarea infrastructurii critice este esențială pentru apărarea conectivității europene în general. Pentru a proteja legăturile europene de transport, a fost revizuit regulamentul pentru rețeaua TEN-T - „coloana vertebrală care uneşte Uniunea Europeană”, fiind definite noi standarde pentru interconexiunile feroviare, rutiere şi maritime, „atât între modurile de transport, cât şi între regiunile europene”.

„Bineînţeles că aceste noi standarde creează nevoi de investiţii, de aceea am pus la dispoziţia statelor membre un fond de 26 de miliarde de euro prin Conecting Europe Facility (CEF) - Mecanismul de interconectare a Europei (…). Din aceşti bani, am rezervat 1,6 miliarde pentru mobilitatea militară”, a arătat comisarul european Adina Vălean.

Potrivit oficialului european, România are un buget garantat în CEF de 763 de milioane de euro până la finalul lui 2023, după care va intra în competiţie cu celelalte state, pe banii neatribuiţi. (C. Z.)