După un secol de tensiuni, Turcia şi Armenia au făcut un prim pas spre reconciliere

Miniştrii de Externe turc şi armean au semnat, sâmbătă seara, la Zurich, acordurile privind normalizarea relaţiilor bilaterale, afectate de aproape un secol de diferendul privind soarta armenilor în perioada Imperiului Otoman. Apropierea „oficială“ dintre Ankara şi Erevan se loveşte însă de rezistenţa profundă a populaţiei celor două ţări, dar şi a diasporei armene, influentă în special în Franţa şi Statele Unite. Într-un discurs adresat naţiunii sâmbătă, preşedintele armean, Serge Sarkisian, a declarat că nu există alternativă la stabilirea de relaţii cu Turcia, însă a subliniat că acestea nu pun sub semnul întrebării existenţa genocidului armenilor. „Este un fapt bine cunoscut şi trebuie recunoscut“, a spus el. Amintirii masacrelor şi deportărilor armenilor în anii 1915-1917 (peste un milion şi jumătate de victime, conform Armeniei, între 300 şi 500 de mii, conform Turciei) i s-a adăugat, la începutul anilor ’90, conflictul din Nagorno-Karabah. La încheierea unui război care a durat şase ani (1988 - 1994), Erevanul a preluat controlul asupra enclavei cu populaţie armeană aflată pe teritoriul Azerbaidjanului, aliat al Turciei, care a decis să închidă, în 1993, graniţa cu Armenia. Acordurile semnate sâmbătă prevăd redeschiderea graniţei, în termen de două luni de la intrarea în vigoare a documentelor. Înţelegerile au fost încheiate cu medierea Elveţiei, susţinută de Statele Unite, ţările europene şi Rusia. Pentru a intra în vigoare, acordurile trebuie ratificate de Parlamentele celor două ţări.