Economia crește, dar se adâncesc inegalitățile sociale

Cu toate că România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere economică din Europa, de aproape 5%, sporesc inegalitățile sociale, și nu este un fenomen punctual, ci o tendință din 2012, afirmă Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene (CE) în țara noastră. Ea a atras atenția și asupra îngrijorării manifestate la nivelul CE față de o posibilă depășire a pragului de 3% a deficitului bugetar al țării.

Ultimul raport al CE arată că, deși economia României a înregistrat creșteri consecutive în ultimii ani, se adâncesc inegalitățile sociale, astfel că țara noastră se distinge ca având dintre cele mai mari niveluri de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană (UE), iar tendința este de accentuare a diferențelor. „Constatăm scăderea sărăciei, dar creșterea inegalităților sociale.

Acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendință din 2012. Nu este specifică numai României, observăm asta și în alte state din UE”, a afirmat Angela Cristea, șeful Reprezentanței CE în România, cu ocazia lansării „Raportului economic pentru România 2017”.

Deși în scădere, riscul de sărăcie și excluziune socială persistă în rândul tinerilor NEETs („Not in Education, Employment or Training”, n.r.), familiilor cu copii și persoanelor cu dizabilități, potrivit raportului CE. Comparativ cu mediul urban, de două ori mai mulți oameni din mediul rural trăiesc în comunități marginalizate și se confruntă cu probleme sociale, locuință deficitară și șomaj. Ponderea persoanelor care trăiesc în locuințe de o calitate slabă și consumă mai mult de 40% din venituri pe aceasta este una dintre cele mai mari din Uniune, arată același raport. Documentul relevă și faptul că sărăcia în rândul celor care muncesc este de două ori mai mare comparativ cu media UE, iar asta se datorează ponderii mari de familii neremunerate din mediul rural.

Nu doar sporirea inega­lităților sociale îi îngrijorează pe oficialii CE, ci și faptul că România ar putea înregistra cea mai mare creștere a deficitului bugetar din Uniune. Și aceasta, cu toate că Executivul de la București a dat asigurări că nu se va întâmpla așa ceva. „România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere economică din Europa, de 4,9%. (...) Noi am primit asigurări de la Guvern că nu avem motive de îngrijorare, dar suntem ca părintele ăla care își face întotdeauna griji ca nu care cumva să se îmbolnăvească copilul. Mai bine să fim îngrijorați și să nu se întâmple nimic, că putem trage concluzia în raportul de anul viitor că ne-am făcut griji degeaba”, a spus Angela Cristea.

Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.

Bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici), la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. „În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017”, avertiza CE la începutul acestui an.

Reprezentanții Comisiei au revizuit în urcare, la 4,4%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018.