Economia României a crescut datorită comerţului şi industriei IT

Cu o creştere a PIB-ului de 4,8% în trimestrul patru din 2016 față de perioada similară din 2015, România a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE). Contribuţii importante la creşterea economică au avut comerţul, serviciile şi industria IT. Și costul forţei de muncă este în creştere în România, mai ales în sănătate, asistenţă socială, construcţii şi tranzacţii imobiliare.

Cu o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 4,8% în trimestrul patru din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, România a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Cele mai mari creşteri din UE în perioada octombrie - decembrie 2016 s-au înregistrat în România (4,8%), Slovenia (3,6%), Croaţia (3,5%) şi Bulgaria (3,4%).

Estimarea Eurostat este confirmată de datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit cărora PIB-ul a crescut cu 4,8% în anul 2016, ajungând la 759,228 miliarde de lei, comparativ cu anul 2015, contribuţii mai importante având comerţul şi serviciile, dar şi industria IT.
La creşterea economiei în anul 2016 au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului, contribuţii pozitive mai importante având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, serviciile, cum ar fi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% în PIB, cu un volum de activitate majorat cu 10,9%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă în PIB (5,6%), dar cu o creştere semnificativă a volumului de activitate (14,2%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 7,4% în PIB şi cu volum de activitate majorat cu 8%; industria (+0,4%), cu o pondere de 23,1% în PIB şi volum de activitate majorat cu 1,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB-ului, creşterea s-a datorat în principal consumului ­populaţiei, mai precis cheltuielilor gospodăriilor populaţiei, cu un volum majorat cu 7,4%, însemnând o contribuție de 4,5% la creşterea PIB, şi consumului administraţiilor publice, cu o contribuţie de +0,4%, ca urmare a unui volum în creştere de 4,7%.

Pe de altă parte, potrivit ultimelor date ale INS, costul forţei de muncă este în creştere, acest lucru fiind de natură a determina unii investitori să se retragă din România. Un exemplu în acest sens este compania Alison Hayes, cel mai mare producător de textile din România după cifra de afaceri din 2015, care a decis închiderea fabricii din Urziceni, unde lucrează în prezent circa 350 de croitorese. „Nu suntem împotriva creşterii salariului minim din România, ba chiar credem că este prea mic, dacă ne uităm la Europa. Totuşi, dacă luăm în calcul majorările acestuia, taxele prea mari şi lipsa de infrastructură, atunci realizăm că avem un cost de producţie prea mare în România”, spune Nicolas Georghiades, directorul operaţional al companiei.
Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV din 2016 o rată de creştere de 3,23% faţă de trimestrul precedent şi de 12,33% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative majorări înregistrându-se în sănătate şi asistenţă socială (13,05%), ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, construcţii (10,70%) şi tranzacţii imobiliare (9,29%), potrivit aceloraşi date ale INS.