Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Educația religioasă, cheia pentru pace socială
Cum asumăm toleranța ca valoare religioasă? Ce răspunsuri avem în fața radicalismului religios? Sunt principalele întrebări la care specialiști din mediul academic românesc și străin alături de reprezentanți ai unor confesiuni religioase au încercat să răspundă, recent, în cadrul dezbaterii „Educația religioasă între toleranță și radicalism ”. Concluziile discuțiilor s-ar putea constitui într-o platformă, ce va fi transmisă autorităților responsabile cu educația.
Europa de Est se află în fața unei noi provocări - radicalismul religios, accentuat de criza refugiaților, și care nu de puține ori a îmbrăcat forma terorismului. În mediile academice și chiar în cel al unor confesiuni se caută soluții pentru stoparea acestui fenomen, ce poate destabiliza profund societățile. Specialiștii susțin la unison că, în prezent, într-o societate tot mai diversificată, o singură viziune asupra lumii nu mai funcționează. Este necesară găsirea unui numitor comun care poate fi căutat doar în zona valorilor religioase, precum toleranță, demnitate, respectarea aproapelui și a identității spirituale, culturale a celuilalt. Astfel, educația religioasă devine singura soluție pentru asigurarea unui climat social de pace, în viitor.
Necesitatea unei educații religioase echilibrate în școlile publice, inclusiv alcătuirea de manuale școlare care să sublinieze importanța valorilor religioase, este mesajul principal transmis la dezbaterea internațională „Educația religioasă între toleranță și radicalism”, desfășurată în perioada 21-23 octombrie, la Palatul Parlamentului, eveniment organizat, în parteneriat, de Universitatea din București și Universitatea din Viena. Importanța temei a strâns laolaltă, la București, profesori universitari și experți din Austria, Germania, România, Cipru, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Israel, Italia, Lituania, Olanda, Republica Moldova, Spania și Turcia, dar și reprezentanți ai confesiunilor religioase, printre care și cea musulmană.
Toți aceștia au încercat să identifice, împreună, demersurile ce se impun pentru asigurarea unui climat de pace socială, prin cultivarea toleranței, în condițiile unui radicalism religios tot mai evident, precum și modul în care educația religioasă contribuie la dezvoltarea societății și a relațiilor interumane. Dezbaterea s-a desfășurat în România tocmai pentru că la noi conviețuirea cu etniile de diferite confesiuni este una pașnică. „Religia nu înseamnă violență, ci dimpotrivă, este soluția păcii în Europa”, susține prof. dr. Ednan Aslan, șeful Departamentului pentru Educație Religioasă din cadrul Universității din Viena, în opinia căruia „provocarea, la acest moment, pentru educația religioasă este să îi învețe pe copii să trăiască într-o societate pluralistă”.
„Studenții noștri primesc o educație religioasă echilibrată, cu deschidere spre cunoașterea celorlalte credințe, a celorlalte religii”, a punctat pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității București, subliniind că „religia nu poate fi înlocuită, niciodată, cu valorile umansimului autosuficient”. Astfel, „viitorii profesori de religie vor preda în școli, în mod echilibrat, pe de o parte identitatea proprie, adică credința și spiritualitatea ortodoxă cu toate valorile ei, cu toată tradiția ei, și pe de altă parte, elevii vor fi învățați să respecte pe aproapele, cum ne-a învățat Mântuitorul, aici intrând și credința aproapelui nostru și cultura lui, indiferent dacă face parte dintr-o minoritate etnică sau religioasă”, a mai afirmat părintele decan.
Dezbaterea a fost cu atât mai importantă cu cât s-a urmărit elaborarea unei platforme care să fie „transmisă instituțiilor responsabile cu educația, ca o formă de evaluare a stadiului în care se găsește preocuparea învățământului religios în Europa”, după cum a precizat prof. dr. Laurențiu Tănase, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”.