Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Efectele dispariţiei şcolilor profesionale

Efectele dispariţiei şcolilor profesionale

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 25 Iunie 2012

"Mai ales în mediul rural este o zonă mare de forţă de muncă care ar trebui reşcolarizată. Dar cine să-i şcolească, unde sunt maiştrii, profesorii de la fostele şcoli profesionale?", a atras atenţia oficialul BNR.

Slaba pregătire a forţei de muncă din România contribuie negativ, an de an, la produsul intern brut potenţial, atrage atenţia Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale. "Acum două săptămâni, a fost în România o echipă mare a FMI şi a Băncii Mondiale, iar vicepreşedintele Băncii Mondiale sublinia, în cuvântarea sa, că ţările din Europa Centrală şi de Est au eşuat în învăţarea continuă a forţei de muncă.

Dacă ne referim la cazul ţării noastre, ar fi mai multe motive care stau la baza acestei situaţii. Vina este atât a sectorului privat, pentru că nu vrea să dea bani pentru reşcolarizare, dar vina este şi a sectorului de stat, pentru că a renunţat prea uşor la şcolile profesionale, vocaţionale, cele de meserii. Mai ales în mediul rural este o zonă mare de forţă de muncă care ar trebui reşcolarizată în domeniul serviciilor, cel industrial, al turismului sau construcţiilor. Dar cine să-i şcolească, unde sunt maiştrii, profesorii de la fostele şcoli profesionale?", a spus Valentin Lazea la un seminar pe teme economice.

Stăm rău la productivitatea muncii

Economistul-şef al BNR a subliniat, totodată, că problema pregătirii forţei de muncă este una mult dezbătută la conferinţe, dar care continuă să rămână la stadiul de discuţii. "Tare mi-e teamă că o spunem în conferinţe şi rămâne doar o temă de conferinţe, cum se întâmplă de obicei. (...) Dacă România nu-şi arată creşterea potenţială, una dintre principalele piedici este factorul forţă de muncă. România are un potenţial de creştere economică de 2-2,5% pe an, iar principala contribuţie aici o au capitalul şi productivitatea muncii. Dacă nu vom face nimic cu oamenii care trebuie specializaţi sau respecializaţi, oameni care au în general 30-40 de ani, vom continua să pierdem mult la capitolul productivitatea muncii şi, implicit, la PIB", a arătat oficialul BNR.