Efectele negative ale plafonării dobânzilor

Una din temele mult discutate în aceste zile este plafonarea dobânzii pentru creditele ipotecare, o propunere legislativă în acest sens urmează să intre în Camera Deputaţilor, după ce a fost deja adoptată de Senat. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a explicat că, dacă va fi legiferată, măsura va duce la perturbarea mecanismelor de funcţionare a creditării. La rândul lor, două asociaţii din domeniul bancar au atenţionat că plafonarea dobânzilor ar putea genera efecte „în lanţ” care să ducă până la atenuarea creşterii economice. Nici ministrul finanţelor nu susţine plafonarea creditelor.

Accesul la credite nu reprezintă şi nu poate reprezenta un drept al consumatorului şi, implicit, o obligaţie pentru creditor, ci este un serviciu eminamente comercial, a declarat, zilele trecute, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu, la o conferinţă de specialitate, referindu-se la iniţiativa legislativă de plafonare a dobânzilor.

„O premisă esenţială a activităţii de creditare este aceea că accesul la astfel de servicii nu reprezintă şi nu poate reprezenta un drept al consumatorului şi, implicit, o obligaţie pentru creditor, ci este un serviciu eminamente comercial, oferit pe baza cererii şi a ofertei, pentru care este necesar acordul ambelor părţi în vederea încheierii contractului, cu deplina cunoaştere a riscurilor asumate”, a spus Florin Georgescu, potrivit Agerpres.

Acesta a afirmat că există o tendinţă de reglementare dezechilibrată în sensul supraprotejării consumatorilor, care poate avea consecinţe negative cum ar fi restrângerea ofertei de creditare.
„Deşi o astfel de abordare poate da iluzia soluţionării problemelor, nu trebuie neglijate efectele secundare ale acesteia, atât cele imediate, cât şi cele pe termen mediu şi lung, respectiv: perturbarea mecanismelor de funcţionare a pieţei creditului şi prejudicierea intereselor creditorilor de bună credinţă, ce pot conduce chiar la decizii de reamplasare a investiţiilor”, a declarat Georgescu.

Mai mult, plafonarea dobânzilor la credite va duce la compromiterea creditării în România, este opinia lui Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

„Fără a fi plastic deloc, am putea spune ca şi o concluzie că în România creditarea este compromisă”, a spus Florin Dănescu la o conferinţă de specialitate.

Acesta a precizat că în industria bancară costul creditului este format din mai multe elemente şi că o eventuală plafonare a dobânzilor nu ar mai permite reducerea acestora decât prin diminuarea creditării. Astfel, cheltuielile operaţionale nu mai pot fi reduse după o perioadă de peste 10 ani în care băncile s-au tot optimizat din perspectiva costurilor. Băncile au redus personalul cu peste 25%, reţeaua bancară cu peste 25%, iar în concluzie nu mai există interval de reducere a acestui element de cost.

Un alt element de cost îl reprezintă depozitele atrase de la clienţi şi capitalul, dar nici aici nu există multe posibilităţi.

Există un element care ar putea fi redus, iar acesta este cel al riscului. „Clienţii care ar fi avut riscuri mai mari, dar care puteau să acceseze un credit astăzi, nu vor mai putea să-l acceseze”, a explicat Dănescu.

Astfel, cei cu venituri mai mici care se calificau la limită nu vor mai putea să se califice pentru că vor afişa un risc mai mare. Dar nici cei cu venituri mai mari nu se vor mai putea califica la credite. Iar în condiţiile în care cererea de credite ipotecare va dispărea sau se va diminua sensibil este posibil ca preţurile proprietăţilor să scadă pentru că nu va mai exista cerere prin credit.
Senatul a adoptat propunerea legislativă de modificare a OUG nr. 13/2011 care stabileşte ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR. Senatul este prima cameră sesizată cu acest proiect, Camera Deputaţilor fiind for decizional.