Efectele pe termen lung ale scumpirilor din iulie

▲ Începând cu luna iulie, românii vor trebui să plătescă mai mult pentru energia electrică, pentru gazele naturale şi pentru combustibil ▲ Potrivit analiştilor economici, creşterea preţurilor la energie şi la gaze va duce la un val de scumpiri, într-o primă fază urmând ca preţul alimentelor să crească cu 5 procente, apoi din toamnă, cu 15% ▲ Pentru a atenua efectele scumpirilor anunţate, fiecare familie cu venituri maxime de 615 lei pe membru sau persoanele singure cu acelaşi venit vor primi, lunar, 50 de lei ca ajutor pentru plata facturii la gaze ▲

Luna iulie aduce românilor o serie de scumpiri în lanţ, generate de creşterea preţului la energie electrică şi la gaze naturale. De asemenea, creşterea constantă a preţului la combustibili este un alt factor care va duce la o avalanşă de creşteri de preţuri în toate sectoarele. Întrucât costurile de producţie vor fi mult mai mari, efectele vor fi simţite imediat de români, deoarece vor fi nevoiţi să plătească mai mult pentru tot ceea ce cumpără sau consumă.

Aceste scumpiri şi efectele lor pe termen mediu şi lung nu sunt indiferente nici autorităţilor de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu convocând marţi partidele parlamentare la Cotroceni, pentru a le informa despre concluziile ultimului Consiliu European cu privire la această situaţie.

Efecte în lanţ, din cauza energiei şi a gazului

ANRE a anunţat pe 26 iunie majorarea preţurilor la gazele naturale livrate populaţiei de la 1 iulie, cu un procent mediu de 12,5% pentru clienţii Distrigaz Sud, şi cu 11,6% pentru consumatorii casnici ai E.ON Gaz România şi a electricităţii pentru populaţie cu 4,4 %. Scumpirea energiei electrice pentru alte tipuri de consumatori va fi de 5,3%. Potrivit preşedintelui Romalimenta, Sorin Minea, creşterea preţurilor la gaze şi energie va determina scumpiri şi în industria alimentară, creşterea fiind, de obicei, la jumătate faţă de procentul cu care s-au scumpit utilităţile. Pentru a atenua efectele scumpirilor anunţate, fiecare familie cu venituri maxime de 615 lei pe membru sau persoanele singure cu acelaşi venit vor primi, lunar, 50 de lei ca ajutor pentru plata facturii la gaze. Decizia a fost luată joi, de Executiv. Ministrul muncii, Paul Păcuraru, a declarat joi că banii vor fi luaţi din Fondul Social, în care au intrat, deja, 54 de milioane de lei, din contribuţiile companiilor Petrom şi Romgaz. Potrivit oficialului, contribuţiile la Fondul Social sunt estimate la 160 de milioane RON şi urmează să compenseze facturile pentru lunile de iarnă februarie-martie şi noiembrie-decembrie în anul 2008. Până în momentul de faţă, din acest fond sunt intrate în contul administrat de Ministerul Muncii 54 de milioane de lei. Contribuţiile au venit de la Petrom, 29 de milioane şi Romgaz, 25 de milioane, a adăugat ministrul muncii.

Oficialul a adăugat că, în jur de 800.000 de persoane vor beneficia de ajutoarele aprobate de Executiv.

Se scumpeşte şi „benzina săracului“

GPL-ul nu mai reprezintă soluţia ieftină pentru şoferi, deoarece preţul lui creşte în acelaşi ritm cu al celorlalţi carburanţi. Scumpirea GPL-ului - „benzina săracului“ elimină soluţiile ieftine de transport. Efectele se văd deja: de la un drum mai costisitor cu taxiul (cele mai multe dintre taxiuri sunt alimentate cu GPL - n.r.), la o investiţie mai puţin rentabilă în instalaţii GPL pentru maşini sau achiziţionarea celor dotate cu acest sistem. Cert este că, într-un an de zile, preţul unui litru de autogaz a crescut în medie cu 0,40 lei. Deşi GPL-ul îşi păstrează avantajul unui preţ la jumătatea celui al benzinei sau al motorinei, scumpirea celor din urmă a atras şi o majorare a preţurilor la GPL, cu 20% în medie.

Preţul alimentelor va creşte cu 5% într-o primă fază

Atât oamenii de afaceri, care se vor confruntă cu majorări ale costurilor de producţie, cât şi populaţia vor resimţi efectele scumpirii vieţii. Pe fondul creşterii costurilor de producţie, alimentele se vor scumpi, într-o primă fază, cu 5%, urmând ca majorările să ajungă până la 15%. Analiştii economici avertizează însă că, la toamnă, va exista un alt val de scumpiri. „Oricum, trebuie să fim mulţumiţi că este vorba doar despre atât. Asta este doar o abureală, în toamnă va urma alt val de scumpiri, va creşte din nou preţul carburanţilor. În schimb, preţurile alimentelor pot fi influenţate de o recoltă bună la grău, la porumb. Oricum, nu astea aduc scumpirile, cu E-urile pe care le importăm“, a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. „Multe dintre scumpirile care intervin sunt justificate, pentru că au legatură cu ceea ce se întâmplă pe plan internaţional. Totodată, nu putem să ignorăm faptul că sunt preţuri de monopol, în domeniul gazelor, al energiei electrice. Nu există concurenţă, atât în domeniul producţiei, cât şi al distribuţiei“, a mai spus Şerbănescu.

„Majorările de preţ nu vor apărea imediat în preţul alimentelor, ci vor fi simţite de industrie, în primă fază. Totodată, consider că majorarea preţurilor la alimente va reprezenta maximum jumătate din scumpirea utilităţilor“, a arătat şi preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.

La rândul său, analistul economic Gabriel Biriş, specialist pe probleme fiscale, a aratat că, în afară de scumpirea vieţii, aceste majorări vor face ca ţinta de inflaţie stabilită pentru anul în curs să fie greu de atins, pentru că sunt şi scumpiri de care nu s-a ţinut cont în calculele legate de inflaţie. Pe de altă parte, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a apreciat că efectul acestor scumpiri ar putea să nu fie atât de puternic resimţit în mediul de afaceri, în cazul în care s-ar pune accentul pe retehnologizare şi investiţii, pentru a se ajunge la o decuplare a creşterii preţurilor utilităţilor de creşterea afacerii.

▲ Proteste mondiale faţă de creşterea preţului petrolului

Creşterea preţului petrolului cu peste 40 de dolari/baril de la începutul anului şi scumpirile alimentelor au cauzat o serie de proteste determinând reacţii diferite din partea ţărilor care s-au confruntat cu aceste probleme, în special cele membre ale Uniunii Europene. De la sfârşitul lunii mai, şoferii de camioane din Franţa, Spania şi Portugalia şi-au intensificat manifestaţiile menite să le aducă ajutoare guvernamentale. Şoferii de ambulanţe şi taxiuri s-au alăturat recent acestei mişcări, în Franţa. De asemenea, în Marea Britanie, şoferii de camioane-cisternă care alimentează staţiile Shell au fost în grevă pe o perioadă de cinci zile. Nemulţumirea a declanşat o mişcare similară şi în rândul pescarilor, care a durat mai multe săptămâni. În Spania, greva pescarilor începută la 30 mai a cuprins până la 80% din marile nave, potrivit confederaţiei patronale Cepesca.

Şoferii bulgari de autocare au manifestat şi au ameninţat cu organizarea de greve. Transportul de autobuze este foarte dezvoltat în Bulgaria, din cauza preţurilor competitive, dar populaţia este una dintre cele mai sărace din UE. Preţul pentru motorină (1,30 euro) este, în Bulgaria, mai mare decât în alte nouă ţări UE, potrivit unei analize publicate de presa ungară. O grevă a transportatorilor greci a provocat o penurie de benzină, a golit magazinele şi a determinat blocarea vaselor maritime în porturi. Greviştii au cerut mărirea tarifelor lor cu 13%, în urma creşterii preţului petrolului, în condiţiile în care Guvernul le propune o creştere de doar 5%.

▲ Criza alimentară de pe pieţele internaţionale se poate aprofunda

Alături de creşterea preţului barilului de petrol, şi criza alimentară pune în dificultate guvernele. În cadrul unui discurs susţinut la începutul lunii aprilie, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a tras un semnal de alarmă. Oficialul a spus că actuala criză alimentară de pe pieţele internaţionale cere atenţia liderilor politici din fiecare ţară, din moment ce scumpirile şi volatilitatea preţurilor se vor menţine în continuare. Un sistem de tranzacţionare internaţional mai corect şi mai deschis pentru agricultură ar crea mai multe oportunităţi pentru fermierii din ţările în dezvoltare şi le-ar da încredere să-şi sporească producţia de alimente, a adăugat preşedintele Băncii Mondiale. Condiţiile meteorologice nefavorabile din ţările producătoare şi o creştere a cererii din partea ţărilor în dezvoltare rapidă au mărit preţurile alimentelor de bază cu 80% din 2005 până în prezent. În martie, preţul orezului a atins un maxim al ultimilor 19 ani, iar cel al grâului un record al ultimilor 28 de ani, ajungând de două ori mai mare decât preţul mediu al ultimilor 25 de ani. Comisarul european pentru dezvoltare, Louis Michel, declara recent că „o creştere a preţurilor la alimentele de bază poate provoca un dezastru umanitar mondial“. „Programele alimentare actuale sunt supuse unei presiuni puternice, pentru că există mai puţină hrană disponibilă pentru persoane aflate deja la limita foametei. Alte câteva milioane, care reuşeau să se descurce, sunt acum ameninţate de foame“, a avertizat el în aprilie, într-o dezbatere din Parlamentul European. Comisia Europeană şi-a luat angajamentul de a furniza un nou ajutor alimentar de 117,25 milioane de euro pentru a veni în ajutorul celor defavorizaţi, afectaţi de efectele dezastruoase ale creşterii preţurilor la alimente. Ajutorul propus va ridica la 283,25 milioane ajutorul alimentar total promis în 2008 de Comisie. „Din 2000, preţul în dolari al grâului s-a triplat, cel al orezului şi al porumbului s-a dublat, iar începutul anului 2008 corespunde unei noi creşteri cu 20%“, a precizat el, enumerând lunga listă a ţărilor în care au izbucnit în ultimele săptămâni revolte ale foametei, de la Haiti la Africa.

Pentru a combate criza alimentară, Uniunea Europeană a luat deja unele măsuri: regula de lăsare în pârloagă a terenurilor a fost abandonată, nivelul cotelor de lapte a fost ridicat, iar taxele vamale la cereale au fost suprimate.