Eforturi ale statelor de a-și recupera antichitățile furate

Mai multe state fac demersuri hotărâte în vederea recuperării unor artefacte care le-au aparținut, dar pe care le-au pierdut în urma unor războaie sau când au fost sub ocupația unor imperii. Grecia și Egipt revendică de decenii de la Marea Britanie frizele Partenonului din Atena sau mumiile unor faraoni, expuse la British Museum din Londra. În țări precum Mexic, Cambodgia, Nigeria, Benin, readucerea acasă a antichităților furate a devenit prioritate națională.

Cambodgia a recuperat, recent, cu ajutorul justiției americane, 30 de piese de artă khmeră - datând din epoca bronzului până în sec. al XII-lea - provenind din faimoasele temple din Angkor, cel mai mare sit arheologic din lume, fostă capitală a imperiului khmer. Artefactele (foto) au fost furate, alături de mii de alte piese, la sfârşitul sec. XX, în timpul războaielor din Cambodgia din anii ‘70 și, apoi, în perioada redeschiderii ţării din anii ‘90.

Obiectele erau scoase din țară și exportate ilegal către colecţionari, oameni de afaceri şi chiar muzee din Asia, Europa şi Statele Unite.

Justiţia americană, cu precădere cea din statul New York, s-a angajat într-o amplă acţiune de restituire a artefactelor. În anii 2020 și 2021, cel puţin 700 de piese au fost returnate unui număr de 14 ţări, printre care Cambodgia, India, Pakistan, Egipt, Irak, Grecia şi Italia.

Nigeria negociază cu mai multe ţări europene aducerea în țară a unor bronzuri de Benin şi pentru care intenţionează să construiască un muzeu în Benin City. Marea Britanie a ­înapoiat țării africane, la începutul anului, două statuete și recent 72 de artefacte jefuite în 1897 în timpul unei incursiuni militare britanice.

Franţa a restituit Beninului, ţara vecină a Nigeriei, 26 de piese furate în 1892 din palatele regale de la Abomey de către trupele coloniale franceze.
Mexicul a recuperat, luna trecută, 428 de obiecte arheologice aparţinând unor culturi antice din nordul ţării, care au fost confiscate de autorităţile americane. Piesele „datează din perioada post-clasică târzie (900-1600 d.Hr.)”, potrivit ministerului mexican al culturii. Tot în acest an, Mexicul a obținut înapoi alte 2.522 de obiecte prehispanice de la o familie din Barcelona.

Din decembrie 2018 și până în prezent, Guvernul mexican, care a făcut din recuperarea patrimoniului naţional dispersat în străinătate principalul obiectiv al politicii sale culturale, a recuperat 8.970 de obiecte prehispanice. 

Mexicul se opune în mod regulat vânzării internaționale la licitaţie a obiectelor aparţinând culturilor olmecă, aztecă şi mayaşă, patrimoniu care a fost scos ilegal din ţară începând din sec. al XIX-lea. Casele de licitaţii şi guvernele străine cer Mexicului să dovedească faptul că piesele arheologice îi aparţin, însă această țară ripostează spunând este de datoria vânzătorilor să „dovedească originea legală” a obiectelor. (C. Z.)