Eforturi pentru limitarea epidemiilor la animale

România are la graniţe, la ora actuală, epidemii de gripă aviară, de pestă a rumegătoarelor mici, dermatoză nodulară care afectează bovinele din spaţiul ex-iugoslav, boli care evoluează în ţările vecine, dar care sunt ţinute departe de ţară de autorităţile veterinare, susţine şeful ANSVSA, Geronimo Brănescu. Pe de altă parte, acesta a ţinut să remarce că în acest an a fost un număr extrem de scăzut de toxiinfecţii alimentare.

În jurul României există o presiune epidemiologică extraordinară şi constantă, anunţă reprezentanţii autorităţilor sanitar-veterinare. „Avem spaţiul estic extracomunitar, unde evoluează pesta porcină africană (PPA), avem spaţiul ex-iugoslav, în care avem dermatoza nodulară, o boală care evoluează acolo de câţiva ani, dar nu afectează bovinele din România. Deocamdată reuşim să ţinem ţara indemnă la dermatoza nodulară bovină. În Ungaria, este o evoluţie accelerată a PPA pe segmentul silvatic, pe porcul mistreţ, iar în Bulgaria, în sud, (...) avem focare în evoluţie de PPA şi poate să se mute riscul în partea de sud-vest. De asemenea, evoluează gripa aviară, pe care noi nu o avem, dar sigur suntem cu arma la picior, pentru că începe sezonul migraţiei păsărilor, care poate genera un risc sub acest aspect. Nu în ultimul rând, iată că în Bulgaria, în zona riverană frontierei cu Turcia, în premieră nefastă în Europa, evoluează pesta rumegătoarelor mici, o boală extrem de gravă, unde sunt deja 62 de cazuri. Noi luăm toate măsurile cuvenite pentru a reduce la maximum riscul de transfer al bolilor din Bulgaria în România”, a declarat pentru Agerpres preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.

În ceea ce priveşte screpia, o boală care afectează ovinele şi caprinele şi care este prezentă din 2003 în România, dar şi pe aproape tot mapamondul, autoritatea derulează programe de genotipare, astfel încât să fie selectate pentru reproducţie numai exemplarele care au rezistenţă la această boală.

În altă ordine de idei, Brănescu a menţionat faptul că medicii veterinari „şi-au făcut datoria” în acest an, ţinând cont de faptul că România s-a confruntat cu un număr extrem de scăzut de toxiinfecţii alimentare.

„Vreau să semnalez un lucru care a trecut neobservat: numărul extrem de scăzut de toxiinfecţii alimentare gestionate tot de medicii veterinari. Colegii mei şi-au făcut datoria, indiferent că vorbim de eficienţa comandamentului estival, de marile zone de aglomerare turistică, Braşov, Valea Prahovei, Maramureş, Bran-Moieciu, unde iată ne apropiem de încheierea acestui an în care chiar nu am avut presiunea toxiinfecţiilor alimentare”, a adăugat oficialul ANSVSA. Referitor la pesta porcină africană, Brănescu a declarat că interzicerea creşterii porcului în gospodăriile populaţiei pe o anumită perioadă de timp nu este luată în calcul de autorităţi, chiar dacă este una dintre măsurile cerute de reprezentanţii industriei agroalimentare autohtone, întrucât s-a dovedit a fi singura care a dat rezultate în alte ţări europene. „Mi-aş dori o formă de disciplină socială, în sensul de a se înţelege riscurile la care se supune populaţia care sacrifică porci în zonele afectate şi poate genera transferul bolii direct sau indirect în regiuni încă indemne, neafectate de boală. Sigur că factorul cel mai important care generează acest risc este hrănirea aceasta neconformă a porcului, (...) aş spune chiar primitivă, cu resturi alimentare. Este principalul factor de risc care face posibil transferul bolii dintr-o regiune afectată într-una neafectată”, a atenţionat preşedintele ANSVSA.

El consideră că fiecare stat trebuie să identifice şi să aplice măsurile cuvenite, pe specificul ţării, însă în România nu se poate vorbi despre o măsură atât de radicală, precum interzicerea creşterii porcilor în gospodării.

Întrebat dacă poate oferi un orizont de timp în care România ar putea eradica pesta porcină africană, Brănescu a răspuns că nici un specialist nu ar putea oferi „cu onestitate” un termen.