Electricitatea pentru populaţie se va scumpi cu peste 5%

▲ Pe lângă gaze, şi preţul energiei electrice va creşte începând cu 1 iulie, însă creşterea va fi de până la 10% ▲ Ultima modificare a tarifelor plătite de populaţie pentru energia electrică a fost operată la 1 aprilie 2007, când preţul a crescut în medie cu 3,95% ▲ Producătorii privaţi ar putea să-şi mute capacităţile industriale în afara României, deoarece pieţe ca Ucraina ar deveni mai atractive ▲

Preţul reglementat al energiei electrice va creşte cu mai mult de 5% la 1 iulie, în principal din cauza majorării costurilor de producţie determinate de depăşirea cotei de emisii de dioxid de carbon de către unii producători, a declarat directorul general al Departamentului Preţuri şi Tarife în domeniul Energiei Electrice din cadrul ANRE, Viorel Alicuş. Potrivit acestuia, însă, creşterea nu va fi mai mare de 10 procente. „Deocamdată nu am luat o decizie privind procentul de majorare a preţului reglementat al energiei electrice, întrucât s-a creat un dezechilibru în sistem, prin faptul că unii producători depăşesc cotele de emisii de dioxid de carbon, ceea ce duce la creşterea costurilor“, a explicat Alicuş. Acesta nu a precizat, însă, care dintre producători se confruntă cu astfel de probleme, arătând că reprezentanţii comitetului de reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu au finalizat evaluarea acestora şi impactul asupra preţului final. Potrivit lui Alicuş, majorarea costurilor de producţie a electricităţii este cauzată şi de preţul mare la gazele naturale şi la cărbune, materii prime pentru producerea electricităţii în termocentrale.

Creşterea preţurilor se datorează emisiilor de carbon

La mijlocul lunii aprilie, vicepreşedintele ANRE, Nicolae Opriş, avertiza că preţul electricităţii va creşte semnificativ la 1 iulie, din cauza costurilor cu emisiile de dioxid de carbon. Ultima modificare a tarifelor plătite de populaţie pentru energia electrică a fost operată la 1 aprilie 2007, când preţul a crescut în medie cu 3,95%. Deşi, în urma secetei din vara trecută, care a dus la creşterea costurilor de producţie, mai mulţi producători de electricitate au cerut majorări de preţuri, conectarea la sistemul energetic naţional a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, în toamna 2007, a compensat aceste creşteri. Potrivit Planului Naţional de Alocare al certificatelor de emisii a gazelor cu efect de seră, adoptat de Guvern la începutul acestui an, plafonul pentru anul 2007 alocat României este de 74,8 milioane de certificate de emisii, iar media anuală, pentru perioada 2008-2012 este de 75,9 milioane de certificate. Comisia Europeană a aprobat, la finele lunii octombrie 2007, planul de alocare prin care României i s-a redus plafonul naţional pentru anul 2007 cu 10,8% şi a celui pentru perioada 2008-2012, cu 20,7%. Aceste reduceri sunt aplicate nediferenţiat, atât pentru plafonul naţional, cât şi pentru rezerva de nou intraţi şi pentru toate instalaţiile care intră sub incidenţa schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Reducere cu 20% a emisiilor de CO2

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră reprezintă o cerinţă obligatorie de mediu şi un instrument de stimulare a competitivităţii instalaţiilor care intră sub incidenţa acesteia. Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră se aplică doar emisiilor de dioxid de carbon şi instalaţiilor care îşi desfăşoară activităţi în domeniul energetic, inclusiv rafinării, activităţi de prelucrare a metalelor feroase, activităţi din industria mineralelor (ciment, var, sticlă, ceramică), precum şi altor activităţi - celuloză şi hârtie. Lor li se adaugă şi instalaţiile din alte industrii, al căror consum la nivelul centralelor lor este mai mare de 20 MW. România a contestat decizia CE la Curtea Europeană de Justiţie la sfârşitul anului trecut, solicitând anularea deciziei CE de a reduce cu 20% cotele de emisii de dioxid de carbon, deoarece „decizia nu este sustenabilă“ şi ar putea afecta, prin creşterea costurilor, investiţiile de mediu pe care producătorii industriali sunt obligaţi să le efectueze, explica, la acea dată, ministrul mediului, Attila Korodi. „Cel mai mult va avea de suferit industria energetică, unde costurile vor creşte simţitor. Vor avea de suferit şi industria cimentului, a sticlei şi a hârtiei. Ne temem că producătorii privaţi vor lua decizia de a-şi muta capacităţile industriale în afara României, deoarece pieţe ca Ucraina ar deveni mai atractive“, subliniase ministrul.