Elisabeta Rizea a fost propusă post-mortem pentru Premiul Saharov

▲ Elisabeta Rizea, figura simbolică a rezistenţei anticomuniste din România, va fi propusă pentru Premiul Saharov pentru anul 2008 ▲ Premiul să acordă anual, din 1988, de Parlamentul European, pentru merite deosebite privind drepturile omului, protecţia minorităţilor, dezvoltarea democraţiei, statul de drept şi libertatea de gândire ▲ Printre cei care au primit premiul se numără primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, Nelson Mandela, liderul etnicilor albanezi Ibrahim Rugova, organizaţia „Reporteri fără frontiere“ ▲

Din anul 1988, Parlamentul European recunoaşte meritele unor persoane din întreaga lume, care au luptat sau luptă împotriva discriminării, luptă pentru drepturile omului, pentru democraţie şi libertatea de gândire. Pentru anul 2008, pe lista propunerilor se regăseşte şi Elisabeta Rizea (foto) (1912-2003), fosta eroină a luptei anticomuniste din România. Aceasta, împreună cu soţul ei, a sprijinit activ grupul de rezistenţă anticomunistă Arsenescu-Arnăuţoiu. Elisabeta Rizea a fost arestată şi torturată de autorităţile comuniste între anii 1952 şi 1964.

În istoria premiului Saharov, denumit după disidentul rus Andrei Sakharov, aceasta este prima propunere românească. Iniţiativa propunerii Elisabetei Rizea la premiul oferit de Parlamentul European aparţine europarlamentarilor Rareş Niculescu şi Marian Zlotea, care au susţinut că „acordarea Premiul Saharov unei eroine a rezistenţei anticomuniste din România ar însemna o recunoaştere a rolului important al tuturor luptătorilor împotriva regimului comunist şi o consemnare, pentru generaţiile viitoare, a acestei perioade negre din istoria Europei“.

Premiul ar urma să fie oferit grupului de iniţiativă constituit în România pentru ridicarea unui monument al eroinei Elisabeta Rizea.

În susţinerea acestei propuneri, delegaţia română a grupului PPE-DE din Parlamentul European va organiza, la Bruxelles şi Strasbourg, o campanie de informare privind rezistenţa anticomunistă în România, sub titlul „Cei care nu cunosc istoria sunt condamnaţi să o repete“, campanie care va cuprinde broşuri, afişe şi prezentări de filme documentare.

În fiecare an, în luna septembrie, grupurile politice din Parlament şi deputaţii (în grup de minimum 37) propun candidaţi potenţiali. Din această listă, comisia pentru Afaceri externe, comisia pentru Dezvoltare şi subcomisia pentru Drepturile omului aleg împreună trei „finalişti“. Preşedinţii grupurilor politice, „Conferinţa preşedinţilor“, aleg apoi un câştigător. Premiul este acordat oficial de către preşedintele Parlamentului în timpul sesiunii plenare din decembrie, pe data sau în jurul datei de 10 decembrie, dată la care, în 1948, a fost proclamată Declaraţia Universală a Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului.

Anul trecut, câştigător a fost desemnat avocatul sudanez pentru drepturile omului, Salih Mahmoud Osman, care lucrează pentru Organizaţia sudaneză împotriva torturii şi a furnizat timp de 20 de ani consiliere juridică gratuită cetăţenilor din Sudan ale căror drepturi fundamentale le-au fost încălcate. Premiul este acordat împreună cu un cec de 50.000 de euro.