Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Energia eoliană atrage investitorii în România şi Bulgaria

Energia eoliană atrage investitorii în România şi Bulgaria

Data: 27 Aprilie 2009

▲ Gigantul energetic ceh CEZ este deja implicat în construirea celui mai important parc eolian din Europa în România, un proiect în două stagii, de 600 de megawaţi ▲ Companiile aplică pentru proiecte de energie eoliană de 18.000 de megawaţi în România, unde există un program de subvenţii bazat pe certificate verzi ▲

Vânturi pe care te poţi baza, subvenţii generoase şi un sector larg deschis i-au atras pe investitorii în domeniul energiei eoliene către România şi Bulgaria, transformându-le în cele mai promiţătoare pieţe din Uniunea Europeană. Gigantul energetic ceh CEZ este deja implicat în construirea celui mai important parc eolian onshore din Europa în România, un proiect în două stagii, de 600 de megawaţi, în valoare de peste un miliard de euro. Cu toate acestea, nu toate proiectele se vor concretiza, în contextul în care temerile provocate de birocraţia complicată şi capacitatea limitată a sistemelor electrice se îmbină cu îngrijorări mai generale, precum cea referitoare la situaţia globală a creditelor, ce forţează multe firme să îşi reducă planurile de investiţie. Proiecte ce contabilizează mii de megawaţi şi miliarde de euro au fost înaintate de mari actori pe scena energiei, precum portughezii de la EDP şi spaniolii de la Iberdrola Renovables pentru România şi Mitsubishi Corp. (Japonia), Alpiq (Elveţia), AES Corp. (SUA) pentru Bulgaria. „Când Bulgaria şi România s-au alăturat Uniunii Europene, interesul faţă de ele a crescut datorită faptului că, dintr-o dată, ţări noi cu riscuri limitate au apărut pe radarele investitorilor“, a apreciat Malina Stroumina, analist la British Emerging Energy Consulting. „Pieţele din Europa au devenit foarte aglomerate şi toată lumea a căutat o nouă frontieră care să nu fie deja plină cu mii de proiecte“, a explicat ea. Însă temerile continuă să planeze asupra celor mai sărace membre ale Uniunii Europene şi acestea ar putea conduce la o scădere a interesului investitorilor, care s-au plâns în trecut de o transparenţă insuficientă şi de un sistem încâlcit de lucru cu actele.

Autorităţile sunt mai primitoare în zona Mării Negre

De asemenea, atât în România, cât şi în Bulgaria, există problema referitoare la conectarea unor noi centrale eoliene la reţele naţionale a căror cerere este cu mult mai mare decât capacitatea curentă. „Nimeni nu a construit încă cu adevărat centrale eoliene în România. Există multe zvonuri despre construirea unor centrale mari, dar nu prea există exemple de succes pe care să le poţi urma“, a afirmat Charlie Hodges, analist la New Energy Finance. Investitorii sunt atraşi de ţările riverane cu Marea Neagră, unde se bucură de o atitudine primitoare din partea guvernelor, dornice să producă energie regenerabilă pentru a-şi atinge scopurile europene şi, în acelaşi timp, pentru a-şi înlocui infrastructura depăşită ce datează din epoca comunistă. Potrivit Reuters, companiile aplică pentru proiecte de energie eoliană de 18.000 de megawaţi în România, unde există un program de subvenţii bazat pe certificate verzi, iar operatorul reţelei electrice Transelectrica şi-a dat acordul tehnic, până în prezent, pentru 3.000 de megawaţi.