Energia nucleară, soluţia la încălzirea globală şi la dependenţa energetică a Europei

▲ Comisia Europeană, prin vocea preşedintelui Jose Manuel Durao Baroso, a susţinut că energia nucleară reprezintă o sursă ieftină şi fără carbon şi poate contribui la lupta europeană împotriva schimbărilor climatice ▲ „Energia nucleară poate proteja economiile noastre împotriva volatilităţii preţurilor şi poate reduce dependenţa de gazul natural importat“, a declarat Barroso în cadrul Forumului european pe tema energiei nucleare de la Praga, informează Earth Times ▲ Italia, ţară care a renunţat la energia nucleară în anul 1987, după catastrofa de la Cernobâl, a anunţat deja că doreşte înfiinţarea unor centrale nucleare de ultimă generaţie ▲ În România, se produce energie electrică prin tehnologie nucleară la Centrala de la Cernavodă, unde funcţionează două reactoare ▲

Pachetul legislativ al CE cu propuneri în ce priveşte schimbările climatice şi energii regenerabile omite energia nucleară şi pentru că unele state membre, precum Austria, se opun energiei nucleare. În prezent, 15 ţări din cele 27 generează energie din surse nucleare, iar Cehia şi Slovacia sunt ţări care susţin o renaştere a energiei nucleare. „Este clar pentru toată lumea că fără energie nucleară nu putem asigura siguranţa energetică în Europa“, a declarat premierul slovac, Robert Fico.

Înainte de aderarea la UE în 2004, Slovacia şi-a luat angajamentul de a-şi închide reactoarele din era sovietică. În prezent, Slovacia şi Lituania vor să-şi extindă operaţiile într-o încercare care ar avea nevoie de aprobarea celorlalte state membre. „Trebuie să ne păstrăm angajamentele luate“, a declarat Fico, adăugând că singura modalitate de a le încălca este încheierea unui nou acord.

Slovacia a fost de acord să închidă două reactoare nucleare la centrala Jaslovske Bohunice până în 2009. Rezultatul ar fi importul a 20% din energie, a mai spus Fico. „Avem nevoie de răspunsuri realiste în ce priveşte modul în care vom acoperi căderea care ne aşteaptă în 2009“, a spus acesta. Lituania se confruntă cu obstacole similare după închiderea centralei nucleare de lângă Ignalina, programată pentru sfârşitul anului 2009.

Pe de altă parte, un studiu publicat anul trecut de Comisia Europeană relevă că doar 14% din europeni cred că ar trebui mărită ponderea energiei nucleare în producţia de energie electrică. În acelaşi timp, 39% dintre respondenţi au declarat că această contribuţie ar trebui redusă, iar 34% dintre ei au fost de părere că ar trebui menţinută la nivelul actual. 23% dintre români au considerat că proporţia energiei nucleare ar trebui majorată, cu mult peste media europeană, în timp ce doar 12% cred că ar trebui redusă.

În România se produce energie electrică prin tehnologie nucleară la Cernavodă, anul trecut fiind inaugurat al doilea generator nuclear, ponderea energiei electrice realizate prin reacţii nucleare urmând să crească în acest an la 17-18% din totalul energiei necesare. Liderul european în materie este Franţa, cu un total de 79% din total.

Noi centrale nucleare în Italia

Prima ţară care sprijină ideea lui Barroso este Italia, care se va angaja în construcţia de centrale nucleare de ultimă generaţie, a anunţat noul ministru italian al Dezvoltării Economice, Claudio Scajola, în faţa organizaţiei patronilor italieni, Confindustria, transmite AFP. „Până la sfârşitul acestei legislaturi, vom pune piatra de temelie la construcţia în Italia a unui grup de centrale nucleare de ultimă generaţie“, a declarat Claudio Scajola, într-un discurs pronunţat în prezenţa noului prim-ministru, Silvio Berlusconi. Italia a renunţat la energia nucleară în urma unui referendum organizat în 1987, la puţin timp după catastrofa care a avut loc la 26 aprilie 1986 la Cernobâl, şi a închis cele patru centrale nucleare din peninsulă. „Numai centralele nucleare pot produce energie pe scară largă într-o manieră sigură, cu costuri competitive şi cu respectarea mediului înconjurător“ a subliniat Claudio Scajola.

Ministrul a promis că va reconstrui competenţele Italiei în materie de energie nucleară, în special cele referitoare la găsirea de soluţii pentru deşeurile radioactive.

De asemenea, ministrul italian al Dezvoltării Economice a anunţat că politica energetică a guvernului se va concentra pe construcţia de noi infrastructuri energetice şi pe modernizarea celor existente, inclusiv construcţia de terminale pentru gaz natural lichefiat (LNG), dezvoltarea de noi facilităţi de stocare şi creşterea capacităţilor de interconectare cu alte ţări. Claudio Scajola a promis că noul guvern va simplifica procedurile pentru obţinerea aprobărilor necesare pentru construcţia de noi infrastructuri energetice.

Cu prilejul reuniunii Confindustria, preşedintele grupului energetic italian Enel, Fulvio Conti, a afirmat că, din punct de vedere tehnic, Enel este gata să participe la acest proiect. „Este un debut bun pentru guvern, care a confirmat necesitatea diversificării surselor energetice şi a investiţiilor în infrastructură“, a apreciat Fulvio Conti. Statul italian este acţionar, în mod direct sau indirect, în proportie de 30% la Enel.

Italia depinde de gazul natural în proporţie de 60% pentru producţia de energie electrică. În plus, într-un interviu acordat în luna aprilie cotidianului german „Financial Times Deutschland“, Conti a apreciat că va fi nevoie de şapte până la zece ani pentru ca o nouă centrală nuclearoelectrică să intre în funcţiune în Italia.