Entuziasm şi temeri la crearea celulei Synthia

"Oamenii de ştiinţă au creat prima celulă controlată de un genom sintetic", a anunţat revista Science, la 21 mai 2010. Fabricarea de către echipa omului de ştiinţă american Craig Venter a moleculei Synthia, prima celulă al cărei genom a fost construit "piesă cu piesă", a fost un subiect de primă pagină în toată lumea, în ultimele luni. Dar au reuşit oamenii de ştiinţă "să creeze viaţa" cu adevărat? Cu siguranţă, însă, noua descoperire este un prilej de meditaţie la vigilenţă etică, necesară în cazul unor asemenea tehnologii.

Doctor Carlo Bellieni, profesor de neonatologie la Universitatea din Siena şi membru al Societăţii Europene pentru Cercetare Pediatrică, susţine că este vorba de "o muncă de inginerie genetică de nivel înalt", dar că, "în realitate, viaţa nu a fost creată, ci i-a fost doar înlocuit unul din motoare". Descoperirea lui Craig Venter constă, de fapt, într-o copiere a genomului bacteriei Mycoplasma mycoides. După ce au identificat toate elementele chimice ale genomului (peste un milion în total), Venter şi echipa lui

le-au asamblat, element cu element. Genomul obţinut a fost apoi introdus într-o altă bacterie numita Mycoplasma capricolum, lipsită de ADN-ul propriu. ADN-ul artificial a început să funcţioneze, iar bacteria, astfel echipată, s-a divizat în bacterii similare cu bacteria de la care

s-a plecat. Cu alte cuvinte, s-a plecat de la o celulă vie, nu a fost adusă la viaţă materia inertă. Celulele cu care s-a lucrat au fost vii, asamblarea genomului copiat fiind făcută în celule vii, iar celula care a acceptat genomul a fost o celulă naturală vie, nu una creată în laborator. Din punct de vedere comercial, biologia sintetică ar însemna un nou pas înainte, similar cu cel făcut de tehnologiile informaţionale şi internet. Mycoplasma mycoides JCVI-syn 1.0, după cum şi-a numit Venter organismul sintetic, este un pas spre crearea formelor de viaţă destinate industriei. Venter susţine că speră să creeze noi produse biologice pentru sintetizarea combustibililor, curăţirea apei sau descoperirea de noi vaccinuri. Fiind şi un redutabil om de afaceri, Venter a semnat deja un parteneriat cu ExxonMobil şi BP.

Părerile oamenilor de ştiinţă diferă

Julian Săvulescu, profesor de origine română de la această prestigioasă instituţie, a declarat că Venter devine "un dumnezeu: creând viaţa artificială, care n-ar putea exista niciodată în mod natural, creând viaţa de la zero, folosind elemente de bază". Cel mai cunoscut bioetician din Statele Unite, Arthur Caplan, l-a egalat pe Venter cu Darwin şi Copernic: "Realizarea lui Venter s-ar părea că duce la dispariţia argumentului că viaţa necesită o forţă sau putere specială de a exista. În opinia mea, datorită acestui lucru, descoperirea este unul dintre cele mai importante realizări ştiinţifice din istoria omenirii." Totuşi, astfel de declaraţii faţă de această realizare ştiinţifică sugerează că toate formele de viaţă, nu numai Mycoplasma mycoides, ar fi doar "dispozitive chimice complexe".

Se pare, totuşi, că entuziasmul exprimat pe marginea acestei descoperiri a fost cu atât mai mare, cu cât specialiştii care s-au exprimat astfel se află mai departe de laborator. Punctele de vedere care aparţin oamenilor de ştiinţă din laboratoare sunt mai moderate, dacă nu chiar sceptice.

Profesorul George Church de la Universitatea Harvard susţine că este o realizare tehnologică importantă, dar nu o descoperire crucială: "Micobacteria semisintetică nu s-a schimbat de la starea ei primară în sens fundamental. Tipărirea unei copii a unui text vechi nu înseamnă că-i înţelegi şi limba". Martin Fussenegger, de la ETH Zürich (Institutul Federal Elveţian pentru Tehnologie), a declarat că, "de la apariţia sa pe pământ, omenirea rareori a creat ceva nou. Mai degrabă, oamenii folosesc materiale deja existente şi produc dispozitive din ce în ce mai complexe. Această ultimă tehnologie va creşte pur şi simplu viteza cu care pot fi generate organismele noi".

Îndemn la vigilenţă etică

Totuşi, chiar dacă este vorba de o realizare tehnologică ce le va permite cercetătorilor să fabrice microorganisme utilizate în industria de medicamente complexe sau în detoxifiere, în cazul poluării cu metale grele, mai mulţi oameni de ştiinţă îndeamnă la precauţie. Iar preşedintele american Barack Obama a solicitat Comisiei de Etică de la Casa Albă un raport asupra potenţialelor beneficii şi riscuri ale noii tehnologii.

Thierry Magnin, teolog şi profesor de fizica solidelor la École Nationale Supérieure des Mines din St. Etienne şi Institutul Catolic din Toulouse (Franţa), susţine că este necesară o "vigilenţă" etică, deoarece tehno-ştiinţele nu se mai mulţumesc să copieze natura sau să o "repare", ci se îndreaptă spre "creşterea potenţialului de a controla viul, inclusiv umanul".

Venter a sprijinit raportul Centrului Hastings din New York, publicat în anul 2009. În acest raport au fost avansate două tipuri de pericole potenţiale care ar putea fi generate de biologia sintetică.

Există pericolele fizice ale erorii şi terorii biologice. Ecologiştii sunt îngrijoraţi că noile organisme, odată scăpate din laborator, ar distruge mediul natural. De exemplu, Pat Mooney, directorul ETC Group, organism internaţional privat de monitorizare a tehnologiilor, a anunţat: "Biologia sintetică este un domeniu de activitate cu risc ridicat şi puţin înţeles, motivat de căutarea profitului. Ştim că formele de viaţă create în laborator pot deveni arme biologice şi, de asemenea, pot să ameninţe biodiversitatea naturală".

Experţii în securitate se tem că teroriştii ar putea crea microbi pentru a răspândi boli mortale. Compania lui Venter a dat asigurări că securitatea deja a fost pusă la punct. Microorganismele vor fi concepute astfel încât ele să nu supravieţuiască în afara laboratorului sau în alte medii de producţie. Dacă se întâmplă ca acestea să scape, vor fi activate aşa-numitele "gene suicidare". Chiar şi aşa, e posibil să apară o dezbatere aprigă, pornind doar de la câteva nedumeriri de ordin administrativ - dacă va fi nevoie să se apeleze la reglementări guvernamentale sau dacă va fi suficient un simplu cod de etică al biologiei sintetice.

Joaca "de-a Dumnezeu"

Nu va fi deloc uşor să se dea un răspuns temerilor sau pericolelor de ordin psihic - temerile cu privire la unele tehnologii de tip Frankenstein, deranjarea ordinii naturale şi "joaca de-a Dumnezeu" a oamenilor de ştiinţă. Există oameni de ştiinţă şi bioeticieni care resping asemenea îngrijorări, numindu-le prejudicii religioase atavice sau isterie iraţională. Totuşi, în raportul Centrului Hastings se afirmă: "Multe critici care exprimă îngrijorare faţă de aceste pericole nefizice secundare sunt raţionale şi nu manifestă nici o convingere religioasă". De fapt, doi oameni de ştiinţă germani, Joachim Boldt şi Oliver Müller, de la Departamentul de Etică şi Istorie Medicală de la Universitatea Freiburg, au arătat cu câţiva ani în urmă, în revista Nature Biotechnology, că, dacă începem să creăm forme inferioare de viaţă şi să credem despre ele că ar fi simple cărămizi sau "artefacte", s-ar putea ca "societatea să ajungă, într-o (foarte) lungă perioadă de timp, la diminuarea respectului faţă de formele superioare ale vieţii". Anunţul lui Venter poate fi sau nu o descoperire revoluţionară, însă cu siguranţă el dă naştere întrebării: este omul stăpânul sau robul tehnologiilor?