Erasmus+ a fost lansat ieri la Bucureşti

La nivelul sistemelor educaţionale din statele Uniunii Europene, inclusiv România, se impune o reformă cât mai rapidă şi complexă pentru a contracara nivelul slab de pregătire profesională necesar acoperirii posturilor de pe piaţa muncii. Statisticile sunt alarmante şi arată că aproape 15 milioane dintre tinerii europeni nu au slujbe şi nu se află cuprinşi în sistemul de educaţie.

Conferinţa „Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de formare profesională: Provocări comune - soluţii comune“, desfăşurată luni la Bucureşti, la care au participat între decidenţi din mai multe sectoare şi comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, şi ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie, a scos în evidenţă o serie de probleme cu care se confruntă tinerii în momentul în care decid să acceseze piaţa muncii.

Sistemele educaţionale din statele europene, inclusiv România, nu reuşesc să pregătească tinerii din punctul de vedere al abilităţilor necesare obţinerii unei slujbe. „Sistemele naţionale de educaţie trebuie reformate pentru ca tinerii să obţină acele abilităţi necesare pentru a obţine o slujbă. Ne referim la abilităţi transversale şi digitale. Învăţământul profesional trebuie să facă parte şi el din încercarea noastră de a rezolva această problemă a tineri-lor. Dacă există sisteme de ucenicie, atunci procentul tinerilor aflaţi în şomaj este mai scăzut. Am lansat la nivel european o alianţă a sistemelor de ucenicie pentru a asigura un anumit nivel de calitate şi pentru a schimba mentalitatea referitoare la această formă de învăţământ care îi poate ajuta pe tineri să treacă mai uşor prin procesul de tranziţie către piaţa muncii“, a subliniat comisarul european, citat de Agerpres.

Una dintre provocările care necesită găsirea unei soluţii comune la nivelul Uniunii este cea a locurilor de muncă „ce nu s-au născut încă“, după cum s-a exprimat fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu, şi pentru care tânăra generaţie trebuie pregătită. Tinerii trebuie să fie pregătiţi astfel încât să se poată adapta tuturor schimbărilor de pe piaţa muncii, impunându-se, după cum apreciază ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, „o intervenţie complexă şi rapidă, în care măsurile din sfera educaţiei şi formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupaţională“. Cu acelaşi prilej, Costoiu şi-a manifestat speranţa că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.

Erasmus+, un program în sprijinul tinerilor

În acelaşi context, noul program Erasmus+, lansat ieri la Bucureşti, îi va ajuta pe tinerii aflaţi în situaţia de maximă vulnerabilitate prin oferirea unor oportunităţi de învăţare neformală. Bugetul european al programului Erasmus+ în perioada 2014-2020 este de 14,7 miliarde de euro, România urmând să beneficieze în anul 2014 de aproape 50 milioane de euro pentru proiecte de cooperare în educaţie, formare şi tineret. “Tinerii îşi vor îmbunătăţi încrederea de sine şi nivelul aptitudinilor şi abilităţilor. Erasmus+ promovează incluziunea socială şi o legătură mai strânsă între învăţământul formal, informal şi neformal“, a explicat comisarul european Androulla Vassiliou.

România este ţara din UE cu cea mai mare pondere a tinerilor din categoria „neet“ (Not in Education, Employment or Training), adică tineri care nu au nici o slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare, potrivit datelor prezentate de ministrul Costoiu. La categoria 25-28 ani, 6,8 milioane din cele 24 milioane de europeni sunt „neet“, procentul aferent României fiind de 23%, peste media UE. La categoria de vârstă 15-24 de ani, în Europa, 7,8 milioane de tineri sunt în situaţia de „neet“, 13% din populaţia totală din această categorie de vârstă (în ţările nordice, ponderea este de aproximativ 5%). La această categorie de vârstă, România înregistra în 2012 un procent de 13,1%.