Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială „Este necesară crearea unui fond monetar european“

„Este necesară crearea unui fond monetar european“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 16 Feb, 2010

Stephane Cosse, fost economist-şef la Fondul Monetar Internaţional, susţine, într-un comentariu publicat în „Le Monde“, necesitatea înfiinţării unui fond monetar european . „De ce să nu constituim un fond monetar european (FME)? Asiaticii, care nici măcar nu au o monedă comună, şi-au creat deja propriul fond. Este vorba de crearea unui instrument financiar adecvat, care ar permite să împrumuţi unei ţări cu o dobândă normală“, comentează economistul francez

Grecia, Spania, Portugalia fac faţă neîncrederii pieţelor, înregistrează prime de risc din ce în ce mai ridicate, diminuând astfel capacitatea lor de a rambursa datoria suverană. Dacă aceste ţări nu s-ar afla în zona Euro, ne-am afla în faţa unui scenariu bine cunoscut: fie Statul face să funcţioneze masa cu bancnote, cu riscul de a crea o inflaţie şi o sărăcie durabilă; fie cheamă în ajutor Fondul Monetar Internaţional (FMI), îşi începe comentariul Stephane Cosse, publicat în ziarul francez „Le Monde“.

FMI ar pune la dispoziţia Băncii Centrale o linie de credit datorită căreia cămătarii exteriori vor fi liniştiţi în ceea ce priveşte capacitatea ţării de a rambursa împrumutul, mai explică economistul, care îşi pune o serie de întrebări: „Dar ce poţi să faci când scenariul se produce în zona euro? Statul nu are nici propria monedă şi nici valoare de schimb. Iar dacă criza este limitată la un singur stat, neîncrederea nu atinge celelalte ţări ale UE şi deci moneda zonei. Aceasta din urmă este primul acţionar al FMI, iar moneda sa este a doua monedă de rezervă din lume“.

Soluţia cu care vine fostul economist-şef de la FMI este constituirea unui fond monetar propriu Europei, pe modelul celui asiatic: „De ce să nu constituim deci un fond monetar european (FME)? Asiaticii, care nici măcar nu au o monedă comună, şi-au creat deja propriul fond, Fondul Monetar Asiatic. Este vorba deci de crearea unui instrument financiar adecvat, care ar permite să împrumuţi unei ţări cu o dobândă normală“.

FME ar putea funcţiona în mai multe feluri, potrivit lui Cosse: punând în comun un împrumut suveran al statelor din zona Euro, facilitând împrumutarea Comisiei în cadrul unui fond de stabilizare conjunctural, creând o facilitate excepţională la Banca Centrală Europeană (BCE). „FME ar fi, deci, primul instrument care ar trebui creat imediat. Foarte rapid, UE va trebui să se doteze de o guvernare întărită. Pe scurt, accelerarea integrării zonei euro este urgentă“, se încheie comentariul din „Le Monde“ .

„Die Zeit“: „UE nu îşi abandonează membrii cu datorii“

Ecourile summitului şefilor de stat şi de guvern, în cadrul căruia s-a luat decizia de a ajuta Grecia, se regăsesc şi în presa germană, publicaţia „Die Zeit“ menţionând că întâlnirea la nivel înalt de la Bruxelles din 11 februarie ar trebui calificată „drept istorică“. „Începând de astăzi, euro nu mai este moneda care era. Statele UE au găsit un acord de principiu pentru a da Greciei un ajutor financiar urgent, chiar dacă banii nu vor începe să curgă râuri imediat, aceasta deoarece grecii nu se vor putea racorda pieţelor de capitaluri decât în aprilie“, comentează „Die Zeit“. Nemţii susţin că s-a dat un semnal pieţelor financiare, acela că Uniunea „nu îşi abandonează membrii cu datorii“. „Solidară, ea se află lângă ţările cu probleme atunci când este vorba de a evita ameninţarea unui faliment al statului respectiv. Nu ştim încă dacă acest ajutor va lua forma unor credite, garanţii sau de răscumpărarea datoriilor Statului. Toate acestea sunt secundare“, comentează publicaţia germană. În opinia acesteia, a fost eliminat din tratate paragraful potrivit căruia statele membre nu trebuiau să se ajute reciproc, având ca scop autodisciplina din partea ţărilor membre.“ De acum înainte nu mai există, căci fiecare stat în parte ştie că de îndată ce se va afla în nevoie va putea conta pe ceilalţi“, mai scrie „Die Zeit“.

Grecii, nu foarte mulţumiţi

Premierul elen George Papandreou a criticat Uniunea Europeană, afirmând că este „timidă“ şi prea lentă în exprimarea unui sprijin unificat pentru ţara sa în timpul crizei financiare, la o zi după ce Grecia a primit ajutorul UE, dar fără detalii exacte, transmite AP. „În ultimele luni ale crizei, UE ne-a acordat sprijinul său politic. Există de asemenea un sprijin insituţional pentru programul nostru. Dar în bătălia împotriva impresiilor şi psihologiei pieţei, a fost cel mai timid“, a afirmat premierul elen. El a adăugat că „în ultimele luni, mai multe voci din UE s-au exprimat în legătură cu ceea ce va aduce viitorul cu privire la criza în care ne aflăm, făcând afirmaţii divergente şi diferite. Speculaţiile privind ţara noastră au creat psihologia unui iminent colaps. Profeţii care riscă să se împlinească prin ele însele“. În ritm anual, economia Greciei s-a contractat cu 2,6% în trimestrul patru, după un declin de 2,5% în trimestrul trei, conform datelor revizuite ale autorităţilor de la Atena. Aceste date indică o scădere a Produsului Intern Brut al Greciei de 2% în 2009, faţă de o estimare a guvernului de 1,2%.