„Este un an dificil, prețurile sunt sub costurile de producție”

Fermierii români sunt aproape de finalul campaniei de recoltat, însă provocările lor nu s-au încheiat aici, chiar dacă a fost un an agricol, în mare parte, benefic pentru agricultură. Nina Gheorghiță, vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), membră a Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC) și, de 13 ani, fermier, alături de soțul ei, Ștefan, spune că „este un an dificil”, deoarece „prețurile sunt sub costurile de producție”.

Soţii Gheorghiță cultivă aproximativ 650 de hectare de teren, cultură mare, în zona Bărăganului, județul Brăila. Ca vicepreşedinte al LAPAR, Nina este vocea fermierilor și un reprezentant de seamă al mediului asociativ din România, cunoscând în amănunt fiecare problemă cu care se confruntă agricultorii. Dincolo de factorii climatici, lipsa irigațiilor sau capriciile naturii, fermierii au în față o piață a cerealelor în continuă schimbare. Într-un interviu pentru „Ziarul Lumina”, Nina Gheorghiță a vorbit despre provocările fermierilor la acest moment, explicând cauzele şi încercând să ofere soluții viabile.

„La momentul acesta, în fermă am putea cumva să grupăm aceste provocări. Pe termen scurt, ar trebui să găsim mijloace prin care să depășim anul acesta, pentru că este un an agricol extrem de dificil. O parte din țară a suferit de secetă, dar dificil este și pentru fermierii care au avut parte de un an climatic normal, pentru că prețurile de valorificare sunt sub costurile de producție. Va trebui să găsim modalități financiare pentru noul an agricol care bate la ușă. Pe termen mediu și lung, vine Politica Agricolă Comună, cu strategia de la fermă la furculiță și cu Green Deal-ul, în general. Aceste abordări ne aduc foarte multe condiționalități, care nu fac nimic altceva decât să ne reducă randamentele în fermă, să ne crească costurile, apoi noi ne valorificăm producția agricolă pe aceeași piață comună unde au acces și produse agricole din țări terțe unde tehnologiile sunt cu mult mai ieftine decât tehnologiile agricole europene”, spune Nina Gheorghiță.

Este nevoie de credite cu dobânzi corecte

Mulți fermieri și-au investit economiile în campaniile agricole precedente, iar la recoltat au așteptat un preț corect pentru cerealele lor. Din păcate, pentru cei care nu au semnat din timp precontractele cu traderii, prețurile cerealelor sunt sub așteptări și riscă să nu poată începe campania de toamnă. „Discutăm de necesitatea unei finanțări a agriculturii şi mă refer la credite cu dobânzi corecte, cu garanții de stat, astfel încât fermierii să poată să meargă mai departe. AAC a înaintat o astfel de adresă către domnul ministru al agriculturii, Florin Barbu, prin care solicita să se gândească la niște instrumente de finanțare pentru fermieri, astfel încât să putem merge mai departe în noul an angricol pentru că este clar, sunt foarte puțini fermieri care se pot bucura de producții atât de mari încât să poată acoperi costurile de producție ale anului agricol pe care îl vom încheia în lunile următoare, până când reușim să ne strângem de pe câmp toată recolta”, a subliniat reprezentanta LAPAR. Ea a adăugat că nici prețurile inputurilor n-au scăzut la nivelul la care erau înainte de valul de scumpiri, cauzate de creşterea preţurilor la energie și gaze.

Nina Gheorghiță a amintit și de „lupta” fermierilor români de a primi derogare la neonicotinoide pentru tratarea semințelor de cereale, atât de necesare în campania de semănat la cereale. „Nu există nici un fundament științific care să determine îngrijorări. România va avea în permanență nevoie de aceste derogări, la care aplică nu doar România, ci toate țările. Numărul derogărilor se ridică la nivelul sutelor în UE pentru că, până la acest moment, nu există nici un alt produs care să aibă aceeași eficiență în ceea ce privește dăunătorii de sol. Știința a arătat clar și chiar în urmă cu o săptămână Academia de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Sisești» (ASAS-ul) a dat și un comunicat în care a arătat că au fost efectuate cercetări și că rezultatele arată clar că nu există nici un fel de pericol nici pentru sănătatea oamenilor, nici pentru mediu, dacă le folosim cu responsabilitate”, a continuat Nina Gheorghiță. Ea a amintit și de nevoia de investiții în sistemul național de irigații, având în vedere schimbările climatice din ultimii ani.