Eurobarometru: românii, nemulţumiţi de nivelul de trai

Majoritatea europenilor sunt mulţumiţi de nivelul lor de trai, potrivit unui eurobarometru despre climatul social din UE, însă există diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie, românii fiind printre persoanele cel mai puţin mulţumite. Niveluri reduse de satisfacţie privind viaţa pe care o duc au fost raportate în Bulgaria, Ungaria şi Grecia.

Cei mai mulţumiţi de viaţa lor sunt danezii, suedezii, olandezii şi finlandezii, potrivit unui eurobarometru publicat zilele trecute.

Cetăţenii Uniunii Europene (UE) sunt mai puţin mulţumiţi când este vorba de situaţia economică, serviciile publice şi politicile sociale din ţara lor.

„Este încurajator faptul că, în ciuda situaţiei economice dificile, majoritatea europenilor sunt satisfăcuţi de viaţa pe care o duc, chiar dacă există o oarecare îngrijorare în ceea ce priveşte viitorul“, a declarat comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de şanse, Vladimir Spidla.

„Raportul publicat astăzi (marţi, n.r.) arată, încă o dată, importanţa eforturilor de promovare a locurilor de muncă şi a creşterii economice în Europa pentru a garanta bunăstarea socială a cetăţenilor în viitor. Aceste eforturi trebuie continuate în cadrul strategiei 2020, care urmăreşte să transforme Uniunea Europeană într-o economie de piaţă socială mai inteligentă şi mai ecologică“, a adăugat Spidla.

Referitor la serviciile publice, europenii sunt, în medie, relativ nemulţumiţi cu modul în care sunt gospodărite administraţiile publice din ţările lor (-1,2 puncte pe o scară de la -10 la Â10 puncte). În toate ţările, cu excepţia Luxemburgului şi a Estoniei, europenii consideră că situaţia s-a înrăutăţit în ultimii cinci ani şi se aşteaptă ca situaţia să continue să se înrăutăţească (cu excepţia locuitorilor din Luxemburg).

Europenii au precizat că sunt, în general, mulţumiţi de serviciile de sănătate (Â1,3 puncte). La acest capitol, cetăţenii Belgiei, Olandei şi Luxemburgului sunt cei mai mulţumiţi (peste Â5 puncte), în timp ce bulgarii, grecii şi românii sunt cei mai nemulţumiţi (-3 puncte sau mai puţin).

Cele mai numeroase cheltuieli sunt legate de locuinţă

Ceea ce i-a nemulţumit cel mai mult pe europeni a fost modul de abordare a inegalităţilor şi a sărăciei din ţara lor (-2 puncte). Numai respondenţii din Luxemburg şi din Olanda au obţinut un scor pozitiv, în timp ce respondenţii din Letonia şi Ungaria au fost cei mai nemulţumiţi (-5 puncte sau mai puţin).

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind situaţia socială arată că, faţă de situaţia din urmă cu 10 ani, europenii cheltuiesc în prezent o parte mai mare din venitul lor pe costuri legate de locuinţă (cu aproape 4 puncte procentuale mai mult), în timp ce datoriile ipotecare au crescut foarte mult în Uniunea Europeană.

Astfel, europenii cheltuiesc în medie 20% din venitul disponibil pe costuri legate de locuinţă. Pe ansamblul UE, plăţile pentru chirie şi ipotecă reprezintă 30% din costurile totale legate de locuinţă, restul de 70% fiind alocate pentru reparaţii, întreţinere şi combustibil.

În urma privatizării locuinţelor, cei mai mulţi dintre cetăţenii statelor membre din Europa Centrală şi de Est sunt proprietarii propriei locuinţe, iar cheltuielile legate de reparaţii, întreţinere şi combustibil reprezintă aproximativ 90% din costurile totale legate de locuinţă.