Europa îmbătrâneşte în ritm accelerat

▲ Raportul demografic prezentat de Comisia Europeană arată clar că societatea europeană se află într-un evident proces de îmbătrânire, numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani urmând a creşte într-un ritm mult mai accelerat în următorii 25 de ani decât în cazul populaţiei de vârstă activă ▲

În ultimul deceniu, populaţia de vârstă activă (20-59 de ani) şi populaţia de peste 60 de ani au crescut în medie cu 1-1,5 milioane pe an. De acum, populaţia peste 60 de ani va creşte cu 2 milioane în fiecare an pentru următorii 25 de ani, în timp ce creşterea populaţiei de vârstă activă încetineşte tot mai mult şi se va opri complet peste 6 ani; de la acel moment, acest segment de populaţie se va reduce cu 1-1,5 milioane de persoane în fiecare an. „Îmbătrânirea nu mai este ceva ce se va produce la un moment dat, într-un viitor îndepărtat; îmbătrânirea a început deja“, se afirmă în raportul Comisiei. Schimbările demografice se suprapun peste o schimbare a vieţii de familie în Europa. Tinerii sunt tot mai puţin dispuşi să îşi întemeieze o familie, iar când o fac, au o vârstă mai înaintată. Vârsta medie la care femeile se căsătoresc a crescut de la 24,8%, în 1990, la 27,4%, în 2003, iar în cazul bărbaţilor, a crescut de la 27,5 la 29,8. Îngrijorător este faptul că, în majoritatea statelor membre, între 25% şi 50% dintre copii sunt născuţi în afara căsniciei. O tendinţă semnificativă care afectează viaţa de familie în UE este prezenţa tot mai sporită a femeilor pe piaţa muncii. Discrepanţele dintre rata ocupării între bărbaţi şi femei cu vârsta între 25 şi 49 de ani s-a înjumătăţit din 1990 până în 2005, ajungând de la 32% la 16%.

În România, speranţa de viaţă este sub media europeană

România nu face nici ea excepţie de la aceste tendinţe. Sporul negativ al populaţiei va face ca numărul locuitorilor României să scadă de la 21,56 milioane (2007) la 20,04 milioane (2030) şi la 18,15 (2050). Speranţa de viaţă - 69,2 ani - rămâne în continuare sub media europeană (76), însă a crescut în permanenţă în ultimii ani.

Perioada medie de sănătate optimă a persoanelor (ASP) cu vârste de peste 50 de ani în cele zece ţări, situate majoritar în Europa de Est, care au aderat la Uniunea Europeană în 2004, este semnificativ mai redusă decât în vechile state membre (UE 15), relevă un studiu al Universităţii din oraşul britanic Leicester, citat ieri de MTI. „În timp ce speranţa de viaţă creşte la nivelul Uniunii, nu este la fel de sigur dacă aceşti ani suplimentari de viaţă sunt caracterizaţi şi de o stare de sănătate optimă“, se menţionează în studiul citat. Diferenţele majore între nivelul stării de sănătate a populaţiei în vârstă din Vest, comparativ cu cea din Est, sunt vizibile şi în Ungaria. Astfel, cea mai îndelungată perioadă cu sănătate optimă după 50 de ani se înregistrează în Danemarca (23,6 ani) şi în Malta (21,7 ani), la polul opus situându-se Estonia (9 ani) şi Ungaria (10,8 ani). Acelaşi studiu indică faptul că, în medie, femeile trăiesc, având o stare bună de sănătate, mai mult cu 24,1 ani în Danemarca şi cu 11,4 ani în Ungaria şi Estonia.