Europa își reduce treptat dependența de gazele rusești

De la proiecte de terminale de gaze naturale lichefiate în nordul Germaniei, în Finlanda şi în Franţa, până la posibile noi rute prin Spania sau estul Mediteranei, Europa îşi intensifică eforturile pentru a se elibera de gazele ruseşti. Obiectivul Uniunii Europene este de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti cu două treimi în acest an şi de a o elimina complet până în 2027.

În Danemarca, pe insula Fionie din centrul țării, luna trecută au fost reluate lucrările la proiectul Baltic Pipe, un gazoduct cu o lungime de aproape 900 de kilometri, care este destinat în principal să lege Polonia de gazele naturale norvegiene. Gazoductul a demarat în 2018 şi se preconizează că va intra în funcțiune în octombrie pentru a deveni complet operaţional la 1 ianuarie 2023.

Cu o capacitate de transport anuală de 10 miliarde de metri cubi, Baltic Pipe ar urma să acopere aproximativ jumătate din consumul de gaze al Poloniei, ţară care a anunţat că nu va mai prelungi contractul cu grupul rus Gazprom în 2022. Însă această veste bună pentru Polonia va „însemna o diminuare a exporturilor de gaze norvegiene spre Marea Britanie şi Germania”, a explicat un expert de la Rystad Energy.

Pe lângă aprovizionarea cu gaze din Norvegia, Europa caută să își facă și stocuri de gaze lichefiate (GNL) din SUA, Qatar şi Africa. Însă astfel de importuri necesită construcţia de terminale mari care să transforme gazele lichefiate în gaze naturale, precum și de unităţi de stocare şi regazificare. Ca urmare, Germania a relansat urgent trei proiecte care vizau construcţia de terminale GNL. Unul din acestea ar putea intra în serviciu în iarna lui 2023/24, însă celelalte două abia în 2026.

La rândul lor, Finlanda şi Estonia au în plan închirierea unei nave terminal care să permită importul de gaze lichefiate, în condiţiile în care aceste state au încetat să mai importe gaze ruseşti de la 1 aprilie.

În sudul Europei, Spania mizează pe livrările din Algeria, cu care este legată printr-un gazoduct, iar Portugalia intenţionează să dubleze capacitatea terminalului său de gaze din portul Sines în mai puţin de doi ani.

Grecia, care cumpără din Rusia aproximativ 40% din necesarul de gaze, va accelera, împreună cu investitorii privaţi, proiectele de explorare de gaze și intenționează să devină un hub energetic pentru Europa, a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis.

Una din ţările europene cele mai dependente de gazul rusesc, Italia a semnat un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor acesteia, cu livrări care vor ajunge până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024, a anunțat premierul Mario Draghi. Algeria, unul din principalii parteneri comerciali ai Italiei, este şi al doilea său furnizor de gaz după Rusia, de unde provin 45% din importurile de gaz. (C. Z.)