Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Europa trebuie să se pregătească de fenomene meteo extreme

Europa trebuie să se pregătească de fenomene meteo extreme

Data: 03 Aprilie 2009

▲ Specialiştii Comisiei Europene avertizează că Europa va suferi în anii următori din cauza schimbărilor de climă şi că cele mai afectate de aceste fenomene vor fi ţările din sudul continentului ▲ „Chiar dacă reducem la zero emisiile de gaze cu efect de seră, în stadiul actual nu mai este posibil să inversăm maşina schimbărilor climatice, iar consecinţele ei sunt ireversibile. Ca atare, trebuie să ne pregătim de urgenţă“, a declarat comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas ▲

Secete, inundaţii ucigătoare, furtuni: Europa va suferi în anii următori din cauza schimbărilor de climă, mai ales ţările din sudul continentului, şi trebuie să se pregătească pentru a atenua impactul asupra populaţiei, a avertizat, la mijlocul acestei săptămâni, Comisia Europeană. „Chiar dacă reducem la zero emisiile de gaze cu efect de seră, în stadiul actual nu mai este posibil să inversăm maşina schimbărilor climatice, iar consecinţele ei sunt ireversibile. Ca atare, trebuie să ne pregătim de urgenţă“, a declarat comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas, care a subliniat faptul că „nici un sector al economiilor noastre nu va scăpa“.

„Penuriile de apă afectează 14 state membre, adică 100 de milioane de oameni. Din 1998, am avut 100 de inundaţii de mare amploare, care au făcut peste 700 de morţi, au deplasat o jumătate de milion de oameni şi au provocat pagube de 25 de miliarde de euro. Uragane, secete, inundaţii, trebuie să evităm ca aceste extreme să devină din ce în ce mai frecvente şi mai grave“, a insistat oficialul european.

Oamenii de ştiinţă reuniţi, săptămâna trecută, la Copenhaga, au subliniat că încălzirea climei continuă într-un ritm mai accelerat. „Mesajul pe care l-am primit a fost acela că o diminuare cu 30% a gazelor cu efect de seră s-ar putea să nu fie suficientă, dacă vrem să nu depăşim o încălzire de 2 grade Celsius în 2050“, a subliniat comisarul european. Uniunea Europeană s-a angajat să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% în 2020, faţă de nivelul din anii 1990, şi să crească acest efort la 30%, în cazul în care se va ajunge la un acord internaţional în cadrul Conferinţei ONU de la Copenhaga, din luna decembrie.

Germania vrea să stocheze dioxidul de carbon în pământ

Guvernul german a aprobat, săptămâna aceasta, un proiect de lege privind stocarea de dioxid de carbon, o tehnică încă experimentală, care ar putea permite Germaniei să-şi menţină centralele pe cărbune, fără a polua prea mult - informează EFE şi AFP. „Cărbunii şi lignitul sunt indispensabili pentru producţia de electricitate din Germania pe termen mediu. Dar această producţie trebuie să respecte imperativul luptei împotriva încălzirii climatice“, se arată într-un comunicat al Guvernului german. Centralele pe cărbune produc din abundenţă CO2, principalul gaz cu efect de seră. „Aceste centrale au viitor numai dacă sunt mai puţin dăunătoare pentru mediul înconjurător“, a afirmat ministrul german al Mediului, Sigmar Gabriel.

Trei locuri-pilot vor fi amenajate în Germania până în anul 2015, pentru a testa această tehnologie cunoscută sub numele de „Carbon Capture and Storage“ (CCS), care poate să ofere, potrivit ministrului german, o nouă perspectivă pentru centralele termice pe cărbune.

Organizaţiile ecologiste atrag atenţia asupra riscului contaminării apelor subterane

Stocarea de dioxid de carbon constă în captarea gazelor emise de centralele pe cărbune, lichefierea şi păstrarea lor sub pământ, în vechi zăcăminte de hidrocarburi exploatate.

Grupul G8, din care face parte şi Germania, a convenit ca, în anul 2010, să dispună de 20 de proiecte de testare, pentru a se putea garanta o dezvoltare comercială în întreaga lume până în anul 2020. La rândul ei, Uniunea Europeană a convenit să deschidă calea utilizării acestei noi tehnologii în Europa, ca metodă de a reduce emisiile de CO2 pe termen lung.

Tehnologia „Carbon Capture and Storage“ a fost criticată însă de unele organizaţii ecologiste, care consideră că există riscul contaminării apelor subterane şi cel al deplasării de metale periculoase către straturile de la suprafaţa pământului.

În acest sens, ministrul Mediului din Germania a susţinut că noul proiect de lege nu este „un cec în alb“ pentru proliferarea înmagazinării subterane a CO2. „Din contră: proiectul stabileşte standarde de mediu înalte, de la care nu se va face rabat“, a spus oficialul german. Se prevede ca, în 2015, să se încheie termenul de evaluare a programului-pilot şi să se cunoască rezultatele sale, care, potrivit ministrului Sigmar Gabriel, trebuie să demonstreze „în mod tehnic şi ştiinţific“ că există garanţii pentru a înmagazina CO2 sub pământ „pentru o perioadă nelimitată şi fără să se afecteze mediul înconjurător“.

Potrivit unor studii ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), captarea şi înmagazinarea dioxidului de carbon ar putea furniza 20% din efortul necesar pentru reducerea emisiilor în perspectiva anului 2050. Ministrul german al economiei, Karl-Theodor zu Guttenberg, a explicat că proiectul de lege are în vedere ca statul să-şi asume responsabilitatea asupra acestor zăcăminte de CO2 din subsol.