Europa va avea propriul sistem de navigaţie prin satelit

▲ Cel târziu în anul 2013, Europa va renunţa la sistemul american de poziţionare globală, cunoscut populaţiei după iniţialele sale, GPS ▲ UE a fost de acord ca bugetul alocat proiectului Galileo să fie de 3,4 miliarde de euro, toate statele membre urmând să contribuie la această sumă, potrivit site-ului EuObserver.com ▲ Proiectul Galileo ar urma să cuprindă o reţea globală de 30 de sateliţi de navigaţie şi centre de control, ceea ce, potrivit EuObserver, ar putea însemna „independenţa ţărilor europene faţă de sistemul american de poziţionare globală“ ▲ De cealaltă parte, americanii anunţă un update al actualului GPS, ce va permite o navigare mult mai eficace datorită unui plus de precizie şi rezistenţă la bruiaj ▲

Oficialii ţărilor membre au căzut la un acord privind sumele ce vor fi alocate proiectului Galileo, alternativa europeană la GPS-ul american. Potrivit EuObserver, comisarul european pentru transporturi, Jacques Barrot, a declarat că toate statele membre au reuşit să ajungă la un consens şi să decidă punerea bazelor noului sistem de navigaţie. Urmare a acestui acord comunitar, comisarul Barrot susţine că „semnarea unui tratat va permite Europei să aibă propriul sistem de navigaţie prin satelit până în 2013“. Proiectul Galileo a întâmpinat şi anumite probleme, în special legate de fondurile cu care ar urma să se dezvolte reţeaua, dar şi legate de amplasarea centrelor de control pe teritoriul unor state membre.

În primă instanţă, unele state membre, cu Germania în prim-plan, şi-au exprimat reticenţa în ceea ce priveşte finanţarea exclusivă a proiectului din bugetul UE, cel mai mare contribuabil la fondurile UE votând în cele din urmă împotriva acestei rezoluţii şi venind cu propunerea ca finanţarea să vină din partea Agenţiei Spaţiale Europene. Ca urmare a poziţiilor diferite, negocierile au continuat, iar comisarul pentru transporturi a anunţat că guvernul spaniol a acceptat oferta de a găzdui centrul „Life safety“, proiectat să ajute toate tipurile de servicii de urgenţă, acesta urmând să funcţioneze ca un centru de control în cadrul proiectului Galileo, „doar dacă sunt îndeplinite unele condiţii“. EuObserver anunţă că alte două centre de control, din Germania şi Italia, au îndeplinit condiţiile impuse de Agenţia Spaţială Europeană.

Până în 2012 vor fi lansaţi 30 de sateliţi

Conform noului plan industrial, construcţia lui Galileo va fi împărţită în şase etape, fiecare dintre ele având un investitor principal şi alţi câţiva subcontractori, o strategie ce le va permite tuturor statelor membre să se implice direct în realizarea acestuia. A fost foarte dificil să cădem de acord, a susţinut comisarul Barrot, referindu-se la necesitatea unei „împărţeli“ corecte a fondurilor necesare proiectului.

Consorţiul care va susţine parteneriatul public privat este alcătuit din companii aeriene şi de comunicaţii din Europa, precum EADS, Thales, Inmarsat, Alcatel-Lucent, Finmeccanica, AENA, Hispasat şi TeleOp. Proiectul Galileo este derulat de Agenţia Spaţială Europeană şi Comisia Europeană şi presupune lansarea a 30 de sateliţi, în mai multe etape, până în anul 2012. Proiectul Galileo promite un sistem de poziţionare în timp real, cu precizie de până la mai puţin de un metru.

Reţeaua globală de 30 de sateliţi de navigaţie şi centre de control va duce, potrivit oficialilor europeni, la independenţa ţărilor europene faţă de sistemul american de poziţionare globală (GPS). Proiectul Galileo va asigura independenţa economică şi strategică a Europei, fiind ştiut faptul că deţinerea unui sistem de poziţionare globală înseamnă şi deţinerea puterii în plan mondial, a arătat comisarul european al transporturilor.

UE a fost de acord ca bugetul alocat proiectului Galileo să fie de 3,4 miliarde de euro, toate statele membre urmând să contribuie la această sumă, potrivit site-ului EuObserver.com. În cele din urmă, însă, costurile ar putea fi mult mai mari, până la 4,4 miliarde sau chiar 5 miliarde de euro, diferenţa urmând să fie acoperită nu de la bugetul UE, ci de la companiile implicate în proiectul public-privat.

Strategii europene

Printre elementele cheie menţionate în strategia UE se numără şi monitorizarea globală pentru mediu şi securitate (GMES), care furnizează informaţii despre poluare, inundaţii, incendii forestiere şi cutremure. În opinia CE, această tehnologie ar fi putut anticipa producerea tragediei cauzate de tsunami şi salva sute de vieţi dacă ar fi fost utilizată într-un mod optim.

Comunicarea prin satelit conectează milioane de utilizatori din întreaga lume prin intermediul unor terminale în bandă largă interactive şi ieftine care suportă numeroase aplicaţii, iar navigaţia prin satelit (Galileo), „cu ajutorul celor 30 de sateliţi şi al infrastructurii terestre corespunzătoare, poate determina viteza şi poziţionarea exactă în spaţiu şi timp a oricărui obiect în mişcare“. Printre aplicaţiile posibile se numără acordarea de asistenţă la aterizare pentru aeronave, cu o precizie de până la doi metri, şi ghidarea persoanelor nevăzătoare.

În prezent, doar unul dintre sateliţii europeni se află pe orbită, fiind lansat în decembrie 2005.

Americanii contraatacă cu un GPS mai performant

Văzută ca pe o contraofensivă la sistemul european ce ar urma să fie lansat cel mai târziu în 2013, Statele Unite ale Americii pregătesc lansarea unui sistem de navigare prin satelit ultraperformant, denumit GPS III, potrivit AFP.

Americanii susţin că sateliţii GPS III le vor oferi utilizatorilor civili şi militari un plus de precizie şi rezistenţă la tentativele de bruiaj ostil. Potrivit www.globalsecurity.com, sistemul GPS III va fi compus dintr-o constelaţie de 32 de sateliţi, primii dintre aceştia urmând să fie lansaţi în anul 2013.

GPS III promite performanţe deosebite, o putere de transmitere a datelor de 500 de ori mai mare decât cea actuală, va fi rezistent la bruiaj, iar precizia de localizare, ca şi în cazul Galileo, va fi de un metru.

GPS a fost conceput de Pentagon în 1986, sistemul permiţând localizarea cu precizie a oricărui punct de pe glob. Ultima modernizare a sistemului de navigare prin satelit a avut loc în 2006, când Statele Unite au trimis pe orbită sateliţi de ultimă generaţie cu o calitate superioară a semnalului. Sateliţii americani dispun şi de o a doua frecvenţă pentru utilizatorii civili şi au o precizie de localizare de câţiva metri. Pentagonul deja a început demersurile privind producerea sateliţilor şi realizarea centrelor de comandă terestră, până în acest moment fiind alocată o sumă de aproape 2 miliarde de dolari.