Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Europenii sunt interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4
Compania de proiect care va construi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă a stârnit interesul şi al altor companii europene, care ar vrea să participe chiar şi în condiţiile în care Nuclearelectrica şi-ar majora participaţia. „Există companii europene care ar vrea să participe la compania de proiect care va construi reactoarele 3 şi 4, chiar şi în actualele condiţii în care Nuclearelectrica vrea participaţia majoritară, dacă unii investitori cu care se negociază acum s-ar retrage“, a declarat ieri, la o conferinţă de presă franco-română, directorul general al companiei, Teodor Chirica. Până în prezent, nici unul dintre cei şase participanţi la companie - ArcelorMittal, CEZ, Electrabel, Enel, Iberdrola, şi RWE Power - nu a dat semnale că ar vrea să se retragă. Ei aşteaptă documentul oficial. Proiectul de hotărâre de Guvern prin care Nuclearelectrica solicită participaţia majoritară se află spre elaborare la Ministerul Economiei şi Finanţelor. Unul dintre motivele pentru care se urmăreşte deţinerea majorităţii în compania de proiect este faptul că statul român este cel care gestionează deşeurile nucleare. Costurile realizării celor două reactoare nucleare de la Cernavodă sunt estimate la 2,3 miliarde de euro. Pentru fiecare reactor, durata investiţiei este de 64 de luni, punerea în funcţiune fiind prevăzută pentru 2014, respectiv 2015. Fiecare dintre cele două reactoare va avea o putere instalată de 720 MW. Unităţile vor livra o cantitate de energie de câte 5,2 TWh anual fiecare, iar preţul de vânzare a electricităţii produse este estimat la 28,2-32,5 euro/MWh. Durata de viaţă a unei unităţi este de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii la 40 de ani. În prezent, centrala nucleară de la Cernavodă funcţionează cu două unităţi nucleare. Primul reactor a fost pus în funcţiune în 1996, iar cel de-al doilea a atins puterea maximă în septembrie 2007, fiind inaugurat la începutul lunii octombrie. Împreună, reactoarele 1 şi 2 produc 18% din cantitatea totală de energie generată în România.