Europenii vin la Copenhaga cu lista industriilor care vor putea polua gratuit

▲ Comisia de Mediu din Parlamentul European a aprobat lista celor 164 de sectoare industriale din Uniunea Europeană care vor beneficia de alocări gratuite privind emisiile de CO2, în cazul în care nu va fi încheiat un acord internaţional care să lupte împotriva încălzirii climatice, potrivit AFP ▲ „Pentru a evita «fuga de carbon» spre paradisurile mediului înconjurător, lista excepţiilor seamănă astăzi cu un adevărat anuar al activităţilor industriale“, scrie ziarul francez „La Tribune“, care a adăugat că importanţii lideri europeni şi-au susţinut industriile pentru a evita taxa de carbon ce ar putea depăşi, în 2013, 30 de euro/tonă ▲

Comisia de Mediu din Parlamentul European a aprobat lista celor 164 de sectoare industriale din Uniunea Europeană care vor beneficia de alocări gratuite privind emisiile de CO2, în cazul în care nu va fi încheiat un acord internaţional care să lupte împotriva încălzirii climatice, potrivit AFP.

Un plan de acţiune aprobat de Uniunea Europeană în decembrie 2008 pentru combaterea încălzirii climatice a Planetei impune constrângeri serioase industriei, care va fi obligată să reducă emisiile de CO2 cu 21% până în 2020, faţă de nivelurile din 2005. Această constrângere şi obligaţia de a cumpăra permise de poluare începând din 2013 vor intra în vigoare în caz de eşec al negocierilor internaţionale de la summitul din Copenhaga.

Din acest motiv, UE a prevăzut alocarea de drepturi gratuite de emisii de CO2 ca să evite ca unele sectoare industriale să fie nevoite să-şi mute producţia pentru a rămâne competitive în faţa concurenţei firmelor instalate în ţări care nu sunt preocupate de protecţia mediului. Lista celor 164 de sectoare a fost elaborată de CE şi regrupează domenii variate, precum minele de cărbune, extracţia ţiţeiului şi a gazelor naturale, producţia de ciment, clei, aluminiu sau piele, precum şi confecţionarea de lenjerie şi fabricarea vinului.

Lista va trebui aprobată în plen de Parlamentul European dacă nu va fi semnat un acord la Copenhaga, apoi de guvernele statelor UE şi ar urma să fie aplicată timp de 5 ani. Ulterior, din 2014, vor putea fi incluse şi alte sectoare de activitate.

Comentarii în presa europeană

Începând cu 2013, industriile cel mai puternic emiţătoare de gaz carbonic vor trebui să-şi plătească dreptul de a polua pe o piaţă financiară unde tona de carbon se va negocia la mai mult de 30 de euro, scrie „La Tribune“, prestigios cotidian economic şi financiar francez.

Jurnaliştii francezi susţin însă că altceva se va întâmpla în practică: deşi iniţial era vorba să se furnizeze cote de emisii gratuite anumitor sectoare extrem de expuse concurenţei internaţionale, pentru a evita „fuga de carbon“ spre paradisurile mediului înconjurător, lista excepţiilor seamănă astăzi cu un adevărat anuar al activităţilor industriale.

Nu mai puţin de 164 de sectoare şi subsectoare „sensibile“ au fost repertoriate de către Comisia Europeană. Oţelul, cimentul şi aluminiul figurează în mod natural în această listă. Dar regăsim, în acelaşi timp, şi manufactura de lenjerie, de tapet, de preparate farmaceutice, de uleiuri esenţiale, arme sau mături. Aceste sectoare sunt responsabile de aproximativ un sfert din emisiile totale ale sistemului comunitar de cote de carbon şi de până la 77% din emisiile totale ale industriei manufacturiere.

În loc ca toţi să cumpere cotele în concurenţă începând cu 2013, aceste sectoare ar putea deci să beneficieze de cote alocate gratuit. „Această listă a fost stabilită pentru cazul în care nu vom găsi un acord la Copenhaga“, explică Barbara Helfferich, purtător de cuvânt al Comisiei.

Majoritatea capitalelor din UE şi mai ales patronatele consideră că această listă de derogări este definitivă, indiferent de rezultatul negocierilor. „Am ajuns la o listă excesivă. Responsabilii politici sunt foarte puternici pentru a defini obiective ambiţioase dar, odată ce intrăm în detalii, lucrurile se schimbă“, consideră eurodeputatul Chris Davies, care a adăugat că în cazul unui acord în Danemarca, „vom asista apoi la o adevărată ceartă“. Colegul său german de centru-dreapta Karl-Heinz Florenz este şi el de acord cu faptul că „în caz de mare succes la Copenhaga nu vom mai avea nevoie de listă. În schimb, dacă nu va fi chiar un succes, vom avea nevoie de ea pentru a ne proteja industria“.

Acest inventar de 164 de domenii a fost făcut rapid pentru a linişti industriaşii şi capitalele. Angela Merkel a apărat cu fermitate industria germană, începând cu producătorii de ciment şi de var, iar Silvio Berlusconi s-a lăudat cu faptul că a „obţinut tot ceea ce a vrut“ pentru a proteja industria manufacturieră. Toate sectoarele s-au dedat apoi la un lobbying crunt la Bruxelles pentru a face parte din clubul sectoarelor cu risc. În faţa ameninţărilor cu delocalizarea, europenii au trebuit să cântărească între protecţia climatului şi cea a slujbelor. Europa va ajunge deci la Copenhaga cu un colac de salvare în caz de eşec, îşi încheie „La Tribune“ pledoaria.

„Precedentul“ Polonia

Politica climatică poloneză a devenit un subiect sensibil la Bruxelles, informează şi „Frankfurter Allgemeine Zeitung“. Varşovia tocmai a refuzat propunerea venită de la Berlin de a lăsa să expire în 2012 toate cotele non-utilizate de emisiuni CO2. Dimpotrivă, şi ar fi o premieră mondială, Polonia intenţionează să vândă o parte din drepturile sale Irlandei şi Spaniei, pentru 40 de milioane de euro. Acestea din urmă ar putea astfel respecta angajamentele luate în materie de reducere a emisiilor, crescându-le în acelaşi timp.

Este „o lovitură dură pentru Comisia Europeană care consideră drepturile de emisiuni ca o malformaţie din naştere a protocolului Kyoto“, notează cotidianul german. Polonia se angajase la reducerea emisiilor de CO2 de 6% faţă de 1988, până în 2012. „Astăzi, din cauza declinului industriei sale grele, după 1990, Polonia nu a redus cu 6%, ci cu 29%“. Potrivit FAZ, „Polonia creează un precedent“: alte ţări din Europa orientală, plus Rusia şi Ucraina, au drepturi de emisie non-utilizate, pe care Comisia le estimează la 10 miliarde de tone.

Clasamentul ţărilor poluante

România se află pe a 24-a poziţie în topul emiţătorilor de dioxid de carbon, clasament realizat în funcţie de cantitatea de carbon emisă între anii 1990 şi 2005. La fel ca în cazul celorlalte state est-europene, situate în prima parte a listei, cifrele demonstrează că şi Europa de Est are o responsabilitate istorică pentru încălzirea globală.

Analiza, realizată de World Resources Institute (WRI), o organizaţie nonprofit de mediu din SUA, contrazice argumentele celor nouă state est-europene, ce refuză să ajute cu fonduri statele sărace.

Polonia, cea mai pronunţată voce a opoziţiei din cadrul UE, se află pe poziţia a 11-a, din 185 de state, cu cele 21.000 de tone de CO2 generate între 1990 şi 2005. Dintre statele est-europene, doar Cehia se situează mai sus ca România, pe poziţia a 18-a, cu 9.500 de tone de CO2. Ungaria, Bulgaria şi Slovacia se numără şi ele printre primii 50 de poluatori, pe poziţiile 34, 40 şi respectiv 41.

În fruntea listei realizate de WRI se situează Statele Unite cu peste 300.000 de tone de CO2 emise între 1990 şi 2005, urmată de China cu 92.900 de tone şi Rusia cu 89.800 de tone.