Evenimentele care vor marca evoluţia Uniunii Europene

"Evenimentele anului" în Uniunea Europeană sunt considerate alegerile legislative din Germania şi Italia, al căror rezultat va influenţa substanţial situaţia politică şi economică a zonei europene, dar şi tendinţele separaţioniste din Marea Britanie, Belgia sau Spania.

"După 2012, anul în care se proorocea prăbuşirea monedei euro, este tentant să vestim ce va aduce europenilor anul 2013, chiar şi cu riscul de a greşi. Din micul joc al pronosticurilor se pot, totuşi, emana anumite tendinţe pe scară largă, ale căror efecte vor fi durabile în viaţa politică şi de zi cu zi a Uniunii Europene", notează portalul presseurop, ce analizează principalele subiecte din mediul politic, economic şi social din ţările membre UE.

În opinia editorialistului francez Eric Maurice, "evenimentul anului" în Europa vor fi alegerile legislative din Germania, programate pentru luna septembrie. "Angela Merkel, care se bucură de o rată de popularitate record, are şanse bune de a fi aleasă pentru un al treilea mandat de cancelar şi îşi va menţine, deci, politica europeană de rigoare, atât de populară pe lângă alegătorii săi. Dar va avea, de asemenea, nevoie de stabilitate, ceea ce ar putea favoriza politica de intervenţie a Băncii Centrale Europene în criza datoriilor, întrucât această politică, deşi nu prea populară la Berlin şi pe lângă Bundesbank, totuşi a calmat pieţele şi a oferit un răgaz celor mai importanţi şi mai fragili parteneri ai Germaniei, precum Italia, Spania şi Franţa", notează editorialistul francez.

Alegeri cu o miză majoră vor avea loc şi în Italia, pe 24 şi 25 februarie, când premierul tehnocrat Mario Monti va afla dacă va putea continua să guverneze cu sprijinul unei coaliţii de partide centriste. "Situaţia italiană constituie un dublu exemplu pentru Europa. Vom vedea, astfel, dacă o politică de rigoare, în concordanţă cu aşteptările pieţelor şi ţărilor partenere, este suficientă pentru a redresa o ţară, şi dacă un guvern de tehnocraţi poate, într-un final, împăca exigenţele economice şi democratice ale unei societăţi", subliniază portalul presseurop.

În paralel cu efectele alegerilor din mari state europene, precum Germania şi Italia, mulţi alţi europeni vor continua să-şi pună întrebări cu privire la locul lor în familia UE. În ciuda apelurilor insistente ale aripii eurosceptice a partidului său, primul ministru David Cameron nu va dori, probabil, să-şi asume responsabilitatea istorică a unei ieşiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană, însă această ipoteză va influenţa negocierile asupra bugetului UE 2014-2020, precum şi gestionarea crizei şi conceperea viitorului instituţional al Uniunii, cred analiştii. "David Cameron are cu atât mai puţin interes să taie legăturile cu continentul, în condiţiile în care în Marea Britanie se apropie de referendumul asupra independenţei Scoţiei, prevăzut în 2014. Sabia lui Damocles, a separării, atârnă, de asemenea, deasupra Belgiei, unde naţionaliştii flamanzi pregătesc alegerile federale din 2014, şi deasupra Spaniei, unde Catalonia va încerca să creeze condiţii cât mai favorabile cu putinţă organizării unui referendum asupra independenţei sale, tot în 2014", este de părere Eric Maurice. Aspiraţiile catalane, care includ şi o contestare a participării regiunii la finanţarea statului, vor accentua vulnerabilitatea Spaniei în acest an. Cu o rată a şomajului de aproape 25% şi cu un sector bancar foarte slăbit, ţara va rămâne veriga slabă a Europei, cu excepţia cazului extrem al Greciei.

"Dincolo de tendinţele politice, vor trebui supravegheate, de-a lungul acestui an, contextul social şi situaţia personală a celor 500 de milioane de europeni. Oricare vor fi deciziile luate la Bruxelles sau Frankfurt, oricare ar fi nivelul redresării curbelor bursiere şi macroeconomice, viitorul Uniunii Europene va fi făurit mai ales în uzine, în birouri, spitale, şi pe străzi - unde ajung din ce în ce mai multe victime ale crizei", este concluzia analizei publicate de presseurop.