Cu trei zile înainte de votul pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, autoritățile competente au comunicat ultimele detalii privind desfășurarea scrutinului. În prima rundă a prezidențialelor sunt
Evocarea unui moment aniversar
În ceea ce mă privește, a prezenta coordonate referitoare la elaborarea și adoptarea Legii privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România, chiar dacă ne referim la un moment aniversar (10 ani de la adoptarea legii), nu presupune o prezentare detașată și tehnică, în cheia unei obiectivități impersonale înțelese ca exterioritate față de persoanele implicate nemijlocit în procesul de elaborare și de adoptare, precum și față de evenimentele concrete corelative acestui demers.
Pentru mine, înainte de a menționa persoane, principii și fapte este vorba de a retrăi o stare de spirit. Constat că trecerea timpului nu a diluat trăirea respectivă; dimpotrivă, a consolidat‑o și a înnoit‑o prin noi perspective. Am trăit atunci, alături de cei implicați direct și consecvent în elaborarea, susținerea și promovarea demersurilor în vederea adoptării legii, o stare de jertfă, o dăruire până la limite pe care poate nu le trăisem până atunci. S‑a pus mult suflet și s‑a dăruit enorm din viețile noastre și ale celor apropiați.
Fiind secretar de stat pentru Culte în acea perioadă și anunțând ca prioritate fundamentală adoptarea legii cultelor am fost convins încă dintru început că pentru o elaborare temeinică a proiectului de lege era nevoie ca proiectul respectiv, înainte de a fi supus circuitului de avizare interministerial (în vederea adoptării de către Guvern), să fie rezultatul unui dialog efectiv între reprezentanții autorităților de Stat și cei ai Cultelor. Am asumat programatic faptul că este nevoie de dezvoltarea și valorificarea unei conștiințe a dialogului care să reflecte pe de o parte dialogul transparent și onest între Stat și Culte, iar pe de altă parte dialogul dintre diferitele culte existente în România. Acest dialog ar fi trebuit să fie nu de fațadă, invocat doar în mod diplomatic, ci unul real, fundamentat și articulat pe principii asumate, pe exersarea unei logici veritabile a schimbului de idei în mod consistent, valorificându‑se competențele specifice.
Trebuie precizat că au fost mai multe eforturi și demersuri până la începutul anului 2005 în vederea adoptării unei legi privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România, dar care nu s‑au materializat. Valorificând ceea ce a fost pozitiv din trecut, împreună cu pr. Ionuț Corduneanu (în acea vreme, director de cabinet al secretarului de stat pentru Culte) și cu colegii de la Ministerul Culturii și Cultelor am pregătit un text constituit ca proiect al legii. Încă din martie 2005 am avut întâlniri cu reprezentanți ai cultelor pe acest subiect, găsind de comun acord un mod de dezbatere și un calendar pentru discuții. Am făcut invitații tuturor cultelor, discutând personal cu conducătorii cultelor pentru a fi desemnate delegațiile care să reprezinte fiecare cult.
În lunile aprilie‑mai 2005 au avut loc patru ședințe de dezbateri la sediul Ministerului Culturii și Cultelor, cu reprezen- tanții tuturor cultelor. Rămâne memorabilă atmosfera de dialog veritabil din cadrul acestor întâlniri (invocată de altminteri în anii următori de către participanți). Trebuie accentuat faptul că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în calitate de conducător al delegației Bisericii Ortodoxe Române (în acea vreme fiind Mitropolit al Moldovei și Bucovinei), a avut un rol determinant în finalizarea elaborării și semnării documentului cu reprezentanții cultelor, dând dovadă de o înțelegere cuprinzătoare și nuanțată, precum și de o capacitate im- presionantă de a imprima o stare de spirit autentic înrădăcinată în logica dialogului. Reprezentanții a 16 culte au semnat la 31 mai 2005, împreună cu reprezentanții Ministerului Culturii și Cultelor, un text al proiectului de lege. Nu au semnat reprezentanții Martorilor lui Iehova (care nu au participat la dialog) și reprezentanții Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolică (au participat activ la dialogul din cadrul întâlnirilor; la finalul întâlnirii din 31 mai 2005, PS Virgil Bercea, conducătorul delegației greco‑catolice, a menționat că este de acord cu textul, dar nu semnează întrucât consideră că este nerezolvată problema disputei patrimoniale dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco‑Catolică). Consider că documentul semnat în 31 mai 2005 reprezintă o mărturie istorică privind cooperarea dintre Statul Român și Culte, contribuind decisiv în adoptarea ulterioară a proiectului de lege.
Documentul semnat la 31 mai 2005 a fost adus la cunoștința publicului, în conformitate cu Legea privind transparența decizională în administrația publică, ocazie cu care au fost formulate o serie de observații, dintre care unele au fost incluse în forma finală a proiectului. Totodată, proiectul de lege a fost introdus în circuitul interministerial de avizare. Am fost la ministerele implicate, având discuții la nivelul direcțiilor de specialitate, precum și cu demnitarii, pentru a susține textul convenit cu reprezentanții cultelor. Pe lângă semnarea de către conducerea Ministerului Culturii și Cultelor, în calitate de inițiator, au mai semnat: Marko Bela, vicepremier (coordonator al mai multor ministere, inclusiv MCC), Mircea Miclea (ministrul educației și cercetării), Mihai Răzvan Ungureanu (ministrul afacerilor externe), Ionuț Popescu (ministrul finanțelor publice), cu bară o doamnă secretar de stat în locul doamnei Monica Macovei (ministrul justiției).
Într‑o ședință de Guvern memorabilă (14 iulie 2005), preconizată a fi ultima a Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, întrucât acesta își anunțase demisia, a fost adoptat proiectul de lege privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cel mai notabil act normativ promovat de MCC. În septembrie 2005, proiectul de lege a ajuns la Senatul României. În cadrul procedurilor parlamentare din Senat, Comisia juridică, de numiri, dis- ciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au elaborat un raport comun de admi- tere a proiectului de lege cu o serie de amendamente. Amendamentele admise au fost susținute și de către reprezentanții Gu- vernului prezenți la dezbateri.
Proiectul a fost adoptat de către Senat în 21 decembrie 2005 prin adoptare tacită, în conformitate cu dispozițiile art. 75, alin. 2 din Constituția României. Camera decizională a fost Camera Deputaților. Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au redactat raportul comun favorabil cu amendamente în 7 decembrie 2006. Dezbaterile în comisii au fost numeroase, durând de la începutul lui februarie până în 7 decembrie 2006. Plenul Camerei Deputaților a votat proiectul de lege în data de 13 decembrie 2006, cu o majoritate covârșitoare de 220 de voturi, doar o abținere și un vot împotrivă. Președintele României a promulgat legea prin Decretul nr. 1437/27.12.2006, legea dobândind numărul 489/2006. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 11 din 8.01.2007.
În final, îmi exprim convingerea că dincolo de efortul conjugat și consecvent al atâtor persoane și instituții, de dăruirea și de tenacitatea celor implicați în mod direct în procesul de elaborare și de adoptare a Legii privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România, finalizarea adoptării acestei legi s‑a materializat printr‑o rânduială de Sus, printr‑o lucrare providențială.