Expoziţia „Recuperări, Restituiri, Restaurări“, la Braşov

Obiecte restaurate, fişe şi fotografii selectate din documentaţia de restaurare, etapele restaurării obiectelor, toate acestea pot fi văzute în cadrul expoziţiei „Recuperări, Restituiri, Restaurări“, deschisă la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului. Expoziţia cuprinde 25 de obiecte din colecţii private, care au fost restaurate: ceramică, lemn, icoane pe lemn şi sticlă, ţesături, pieptare şi alte obiecte.

Expoziţia face parte dintr-un proiect mai vast - Colecţii etnografice particulare din România. Restaurarea patrimoniului cultural material, o cale spre dezvoltarea durabilă -, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, vizând restaurarea unor obiecte de patrimoniu care nu aparţin muzeelor etnografice, al căror patrimoniu este protejat de autorităţi şi instituţii de cultură locale şi centrale, ci unor colecţii etnografice particulare.

Curatorul expoziţiei, Eugen Vaida, preşedintele Reţelei Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România (RECOMESPAR), a declarat că toate obiectele restaurate au în spate o poveste, şi în ele se regăseşte spiritul local. Colecţionarii sunt oameni simpli de la ţară, iubitori de frumos, de tradiţii, şi care au strâns foarte mult din donaţii, conform Agerpres.

„Această expoziţie am vernisat-o pentru prima dată acum doi ani, la Muzeul Ţăranului, iar acum expunem aceste obiecte prin ţară cu sprijinul muzeelor care îşi doresc acest lucru. Este vorba despre 23 de colecţionari şi 25 de obiecte pe care le-am restaurat, din diverse domenii ale patrimoniului mobil etnografic: de la ceramică, lemn, icoane pe lemn şi sticlă, ţesături, pieptare şi alte obiecte. Ca unele dintre cele mai valoroase obiecte aş menţiona, o serie de icoane lipoveneşti pe care le-am găsit în sudul ţării, în colecţiile din Vrancea şi Olt, dar şi o ladă din lemn de secol XVI, o piesă din Muzeul interetnic al Văii Hârtibaciului, precum şi alte obiecte foarte apreciate de colecţionari“, a spus Eugen Vaida, citat de Agerpres.

Restaurarea obiectelor de artă

O restaurare durează între două săptămâni şi trei luni, pentru unele obiecte chiar mai mult, şi depinde de adâncimea intervenţiei şi de costuri. Mulţi colecţionari nu-şi permit să restaureze obiectele pe care le deţin din cauza costurilor şi, din păcate, nu există un ajutor nici din partea autorităţilor locale şi nici a Ministerului Culturii, doar muzeele regionale au oferit sprijin în acest sens a mai precizat Eugen Vaida.

Directorul Muzeului de Etnografie Braşov, Ligia Fulga, a afirmat că puţini dintre cei care vizitează muzeele ştiu că în spatele unei piese pe care o văd se află o muncă susţinută responsabilă a specialiştilor care cunosc această meserie de a restaura obiecte de artă.

„Fiecare categorie, tipologie, piesă presupune o altă abordare, această muncă de creaţie, de fapt de recreaţie, este munca restauratorului care trebuie să cunoască extrem de multe detalii. Ceea ce vedeţi aici este un proiect extrem de valoros, pe care am dorit să-l arătăm şi braşovenilor, pentru că nu a fost iniţiat de braşoveni, dar care poate fi foarte bine aplicat şi în Braşov“, a subliniat directorul Muzeului de Etnografie Braşov. Expoziţia poate fi vizitată până în 20 ianuarie 2015.

Muzeul civilizaţiei urbane a Braşovului este adăpostit într-un important monument de arhitectură civilă, reprezentativ pentru tipologia spaţiilor comerciale publice şi private din oraşele transilvănene între sec. XVI-XIX. Atestată arheologic încă din secolele XIII-XIV, fiind situată în incinta vechii cetăţi a Braşovului, clădirea a fost refăcută în 1566. Înfăţişarea acestui imobil cu nucleu medieval a suferit multe transformări şi modificări în cursul secolelor.