Fenomenul uraganelor mediteraneene

Furtuna Daniel (4-12 septembrie), care a provocat inundații devastatoare în Libia, Grecia, Turcia și Bulgaria, mii de victime și distrugeri de miliarde de euro, a fost un „uragan mediteraneean” sau un „medicane”, fenomen meteorologic rar, dar deosebit de distructiv, despre care oamenii de ştiinţă cred că va deveni tot mai frecvent, relatează AFP. Utilizat des de meteorologi, termenul „medicane” derivă din cuvintele „mediteraneean” şi „hurricane” (uragan, în engleză).

Aceste furtuni mediteraneene sunt în general mai puţin intense decât taifunurile tropicale şi au mai puţin spaţiu pentru a se dezvolta. Puterea lor maximă este echivalentă cu cea a unui uragan de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson, cu o intensitate de 119 până la 153 km/h. Pe lângă vânturile violente care le însoţesc, uraganele mediteraneene aduc ploi abundente.

Fenomenele de acest tip tind să se formeze toamna când marea este caldă, de obicei în vestul Mediteranei şi în regiunea situată între Marea Ionică şi coastele Africii de Nord, a explicat Suzanne Gray, profesoară la Departamentul de Meteorologie al Universităţii din Reading, Marea Britanie. Un strat de aer mai rece provenind de la altitudini mari formează convecţii cu aerul mai cald ce se ridică din mare, iar acestea converg în jurul unui centru de joasă presiune.

Trei „medicane” s-au produs în largul coastei Greciei între 2016 şi 2018, în timp ce în 2019 serviciile meteorologice spaniole au identificat un astfel de fenomen între Insulele Baleare şi coastele algeriene. În septembrie 2020, un „medicane”, însoţit de vânturi de până la 120 km/h, a lovit Grecia. Sicilia a înregistrat unul în 2021.