Fermierii cer dobânzi de maximum 6% la creditele agricole

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut o întâlnire cu reprezentanţii producătorilor agricoli, în cadrul căreia i-a anunţat că va lua măsuri pentru o mai bună transparenţă în derularea PNDR. Ministrul Mihail Dumitru a susţinut că a prenotificat Comisia Europeană în legătură cu două ajutoare de stat pentru sectorul crescătorilor de păsări şi porcine. De cealaltă parte, patronatele au anunţat că vor continuarea derulării creditelor, însă cu dobânzi cuprinse între 2 şi maximum 6 procente. „Creditul agricol ar trebui să continue. Trebuie să avem bănci pentru agricultură care au o dobândă între 2 şi 6%. Guvernul trebuie să înţeleagă că avem nevoie de credite competente pentru producţie“, a afirmat Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Mihail Dumitru, s-a întâlnit la finele săptămânii trecute cu reprezentanţii sindicatelor, patronatelor şi asociaţiilor din agricultură, zootehnie şi industrie alimentară, cu scopul de a demara dialogul cu partenerii sociali, astfel încât priorităţile mandatului ministrului Agriculturii să fie ierarhizate în funcţie de cele ale fiecărui sector în parte.

Printre problemele ridicate de reprezentanţii fermierilor se regăsesc: plata restanţelor din anul 2009 şi finanţarea creditelor de producţie.

De asemenea, ministrul Agriculturii a prezentat calendarul plăţilor, potrivit căruia plata eşalonată a restanţelor urmează să fie finalizată până la sfârşitul lunii februarie, şi i-a asigurat pe reprezentanţii patronatelor că urmăreşte dezvoltarea unor facilităţi de încurajare a creditării printr-o relaţie consolidată cu sectorul financiar-bancar, astfel încât fermierii să poată obţine mai uşor credite de producţie şi de investiţii.

Prenotificare la CE pentru două ajutoare de stat

Mihail Dumitru a susţinut că a pre-notificat la Comisia Europeană (CE) două ajutoare de stat ce ar putea înlocui formula subvenţiei de stat, respectiv bunăstarea animalelor şi susţinerea patrimoniului genetic. „Am realizat un inventar al tuturor posibilităţilor de acordare a ajutorului de stat. Avem un draft ce urmează să fie prezentat la Bruxelles, în care se regăsesc două forme de ajutor de stat pentru porcine şi păsări, respectiv bunăstarea animalelor şi susţinerea patrimoniului genetic“, a afirmat Dumitru.

Potrivit ministrului Agriculturii, în prezent se analizează punerea în aplicare a altor două tipuri de ajutoare, respectiv unul de minimis şi altul de urgenţă.

Ministrul Agriculturii şi-a luat angajamentul în faţa fermierilor că se vor debirocratiza şi simplifica procedurile pentru depunerea proiectelor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

„De asemenea, m-am angajat în faţa lor că vom debirocratiza şi vom simplifica procedurile care se pare că sunt greoaie şi dificile pentru majoritatea aplicanţilor. Ei urmează să trimită o listă a problematicii pe fiecare sector, noi constituim grupurile de lucru şi începem dialogul de săptămâna viitoare (n.r. - săptămâna aceasta)“, a declarat ministrul, la finalul discuţiilor cu reprezentaţii sindicatelor şi patronatelor din industria alimentară.

Totodată, şeful de la Agricultură a precizat că pe site-ul MADR va fi publicat un program cu sesiunile de depunere a proiectelor pentru PNDR, care va fi util fermierilor, astfel încât aceştia să-şi poată pregăti din timp proiectele.

Fermierii vor credite cu dobânzi avantajoase

Acordarea creditului agricol ar trebui să continue, iar pentru asta este nevoie de bănci pentru agricultură care să practice dobânzi de maximum 6%, potrivit lui Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).

„Creditul agricol ar trebui să continue. Trebuie să avem bănci pentru agricultură care au o dobândă între 2 şi 6%. Trebuie ca Guvernul să înţeleagă că avem nevoie de credite competente pentru producţie“, a afirmat Matei.

Acesta a adăugat că este nevoie de o Lege a creditelor bancare. „Poate fi notificată la Bruxelles o lege privind creditul agricol. Pe sistemul actual de creditare, cu dobânzi între 15 şi 20%, nu putem accesa nici proiecte şi nici nu putem face programe“, a precizat preşedintele FNPAR.

La rândul său, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicolae Sitaru, prezent la discuţiile de la Ministerul Agriculturii, a spus că România trebuie să găsească soluţii pentru hrănirea propriilor cetăţeni, deşi există informaţii conform cărora agricultura românească ar putea face acest lucru pentru milioane de oameni din Europa.

„Mulţi spun că România are capacitatea să hrănească multe milioane de locuitori ai Europei, chiar până la 80 milioane, dar eu spun că este mai important ca România să găsească soluţii pentru a hrăni proprii cetăţeni“, a punctat Sitaru.

Reprezentantul LAPAR a menţionat, totodată, că neacordarea pe viitor a subvenţiilor de la stat nu ar trebui să ne facă să fim „catastrofici, mai ales într-un an de criză“, şi că la întâlnirea cu ministrul Mihail Dumitru s-a adus în discuţie şi posibilitatea reducerii accizei la motorină până la valoarea de 21 de euro/tonă, aşa cum este convenit cu Uniunea Europeană.

Punctul de vedere al lui Sitaru a fost completat de şeful FNPAR, care a atras atenţia că „ne place când ni se dau drepturi, dar nu ne convine atunci când vine vorba despre obligaţii“. Viorel Matei a adăugat că, în privinţa creditului agricol, este foarte important să se garanteze cu producţia.

„Lucrăm pe un program privind creditul agricol. Din punctul meu de vedere, un astfel de credit trebuie garantat cu producţia, pentru a dispărea economia subterană“, a mai afirmat preşedintele FNPAR.

Subvenţii eliminate şi buget nesatisfăcător

De la 1 ianuarie 2010, au fost eliminate subvenţiile din bugetul naţional acordate în ultimii trei ani, respectiv sprijinul pentru calitatea laptelui, cel acordat crescătorilor de porci şi de păsări, subvenţia la motorină, dar şi cea alocată pentru apa de irigaţii.

De asemenea, a fost eliminată, de la 1 ianuarie, şi subvenţia de 30% acordată pentru creditele agricole, dar şi ajutorul pentru culturile specifice, precum soia, tutun, orez sau sfeclă.

În 2009, au fost acordate din bugetul naţional subvenţii către fermieri de 1,67 miliarde de lei în zootehnie şi de 3,89 miliarde de lei pentru producţia vegetală.

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au aprobat, sâmbătă, suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu 2,1 miliarde de lei, de la suma de 9,3 miliarde de lei propusă iniţial.

Fermierii ameninţă deja cu proteste

Sindicaliştii din agricultură ar putea recurge la proteste dacă bugetul Ministerului Agriculturii nu va fi majorat la 4% din PIB, potrivit Federaţiei Agrostar.

„Federaţia Agrostar va analiza săptămâna viitoare (n.r., săptămâna aceasta) agenda de proteste sindicale, pentru a încerca să majoreze bugetul Ministerului Agriculturii la 4% din PIB. Fără un astfel buget de 4% din PIB, agricultura României va dispărea în acest an de criză“, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicale Agrostar, Ştefan Nicolae, după o primă întâlnire cu noul ministru al Agriculturii.

„În primul rând, cerem prelungirea cu cel puţin un an a ajutoarelor de stat, care nu mai pot fi acordate din acest an, printr-o derogare de la Comisia Europeană, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor state. În acest timp, pot avea loc dezbateri privind noile forme de ajutor, care să le înlocuiască pe cele care urmeză să fie eliminate. De asemenea, cerem garantarea 100% a cofinanţării proiectelor depuse de fermieri în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi alocarea a 4% din PIB pentru agricultură“, a declarat preşedintele Agrostar, Niculae Ştefan.

În replică, ministrul Agriculturii a susţinut că nu este posibilă o derogare de la Comisia Europeană pentru prelungirea cu cel puţin un an a ajutoarelor de stat, aşa cum solicită reprezentanţii Federaţiei sindicale Agrostar. „Nu este posibilă o derogare. Ne vom concentra asupra înlocuirii formelor de subvenţii. Va trebui să discutăm cu partenerii sociali şi alte priorităţi de dezvoltare pe care să le negociem cu Comisia Europeană“, a susţinut Mihail Dumitru.