Fermierii mici, defavorizaţi la primirea subvenţiilor

Autorităţile române ar trebui să mai lucreze la principiul de acordare a subvenţiilor agricole, astfel încât să subvenţioneze mai mult agricultorii cu ferme de dimensiuni mici, familiale, deoarece în prezent cele mai multe subvenţii le primesc marii deţinători de terenuri agricole, a declarat un oficial al Băncii Mondiale. Subvenţiile ar ajuta astfel micii producători să-şi ridice standardul de viaţă, iar agricultura să nu mai fie asociată cu sărăcia.

Subvenţiile agricole, mai ales în ţările est-europene, pot fi folosite şi pot fi gândite într-un fel prin care fermierii să poată să îşi ridice standardul minim de viaţă, este de părere economistul-şef al Diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van den Brink, prezent la Bucharest Forum, un eveniment organizat de Institutul Aspen România şi biroul din Bucureşti al German Marshall Fund.

„În România, spre exemplu, în loc ca aceste subvenţii să fie alocate crescătorilor care au ferme mici, de familie (...) deţinătorii celor mai mari suprafeţe agricole primesc în realitate foarte mult din aceste subvenţii”. În ţări ca Danemarca, Polonia, Olanda, există  un plafon maxim, pentru ca de aceste subvenții să beneficieze cei cu ferme mici, familiale, iar acest principiu e unul la care România mai poate lucra şi astfel să elimine riscul de disparităţi economice mari în interiorul ţării, a continuat Rogier van den Brink, citat de Agerpres.

Expertul a arătat că România se află încă în acea categorie de ţări europene unde agricultura e asociată sărăciei.

„Am fost la Timişoara şi imediat ce ieşi din oraş şi ajungi în sate există un standard de viaţă la nivel neeuropean. Oamenii nu au apă curentă. Ce ar ajuta acolo sunt subvenţiile agricole. Noi la Banca Mondială am făcut un studiu despre subvenţiile agricole în Europa şi am descoperit că în jumătate din Europa agricultura nu mai e asociată cu sărăcia. Deci în ţări precum Danemarca, Olanda, să fii fermier e minunat: nu mai eşti sărac, eşti de fapt mai bogat decât restul oamenilor. În cealaltă jumătate a ţărilor din studiu, şi asta include state precum Grecia, Italia, Spania, România, există o legătură directă între agricultură şi sărăcie. Or, asta nu ar trebui să se întâmple”, a atras atenţia economistul Băncii Mondiale.

Oficialul Băncii Mondiale a mai vorbit şi despre importanţa infrastructurii rutiere care să lege România de vestul Europei, pentru că „prima regulă a pieţei unice a Uniunii Europene este să ai o autostradă către Germania”.