Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Fermierii mici și neasociați rezistă greu pe piață
Sectorul agroalimentar din România nu reușește să producă suficiente alimente pentru a asigura consumul intern. De aceea, exporturile cresc de la an la an, cel puțin la carnea de porc, unde a apărut și o criză din cauza pestei porcine, dar și la legume. Ministrul agriculturii crede că unul din motivele care au dus la această situaţie are legătură cu faptul că fermierii nu se asociază, au putere mică de negociere și nu reușesc să obțină prețuri bune nici când cumpără seminţe sau îngrăşăminte și nici atunci când vor să îşi vândă producţia.
Există în România o criză a cărnii de porc care a apărut în anul 2017, când s-a instalat pesta porcină africană, şi care într-un an şi jumătate a acoperit aproape toată ţara, iar multe ferme au intrat în faliment, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Adrian Oros, la un post de televiziune. „Astăzi, de exemplu, din 3,6 milioane de locuri de cazare porc la îngrăşat sunt ocupate 900.000. (...) Producţia internă acoperă doar 25% din consumul intern, aici avem un minus din cauza pestei porcine africane. Dacă mă uit pe balanţa comercială, avem o problemă şi cu legumele. Dacă la carnea de porc există un deficit al balanţei comerciale de 620 de milioane de euro anual, la legume avem un deficit de 500 de milioane de euro”, a adăugat şeful MADR.
Oros a explicat că această situaţie se datorează şi faptului că România se confruntă cu o problemă structurală, având foarte mulţi fermieri foarte mici şi cu o putere mică de negociere. „Ei nu reuşesc nici atunci când îşi procură inputurile - seminţe, îngrăşăminte, pesticide - să obţină preţuri avantajoase, nici atunci când vor să îşi valorifice producţia la preţuri foarte bune, astfel încât foarte mulţi dintre ei nu rezistă pe piaţă. Singura soluţie realistă şi imediată este de a se asocia”, a adăugat oficialul.
Întrebat despre analizele care arată că există pericolul apariției unor crize alimentare, ministrul a răspuns că în România nu se va întâmpla acest lucru. „Citesc şi eu tot felul de analize FAO care ne semnalează că peste 10 ani sau peste 15 ani sau acum, mai curând, că a apărut această pandemie de COVID, o să apară şi o criză alimentară. Unii pun această criză şi pe seama schimbărilor climatice, a fenomenelor extreme care duc la pierderi mari de producţie, cum am avut şi noi în zona de sud-est a României, anul trecut, din cauza unei secete extreme, iar producţia de cereale a scăzut cu 40%. Dar anul acesta iată că ne revenim şi vremea ne ajută”, a spus Oros la Digi 24.
În plus, în Planul Naţional Strategic 2023-2027, aflat în curs de elaborare, se au în vedere măsuri care să contribuie la reducerea vulnerabilităţii fermierilor faţă de factorii externi, inclusiv faţă de schimbările climatice. De asemenea, în acord cu recomandările europene, prin Planul Naţional Strategic se vor încuraja asocierea şi îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului agroalimentar, menţionează MADR. (C. Z.)