Fermierii nu mai primesc bani pentru terenurile necultivate

Criza alimentară mondială presupune revizuirea politicii agricole comunitare. Una dintre primele măsuri va fi aceea de a stopa acordarea de subvenţii pentru terenurile rămase nelucrate, o parte din fonduri fiind canalizate către stimularea producţiei agricole, în Uniune, prin plata unei sume fixe acordate fermierilor pentru fiecare tonă de cereale produsă. Pe de altă parte, nouă state membre ale UE care au aderat în 2004 şi 2007 cer, prin intermediul unei scrisori deschise, uniformizarea subvenţiilor la hectar pe tot teritoriul Uniunii Europene. Spre deosebire de un fermier german, care ridică o subvenţie la hectar de 300 de euro, agricultorul român primeşte doar 60 de euro.

În spaţiul comunitar, fermierii primeau bani pentru a nu-şi cultiva terenurile, iar surplusul de recolte îi speria foarte tare pe liderii europeni. Această practică urmează însă a fi schimbată, Bruxellesul intenţionând să încurajeze creşterea producţiei agricole în Uniunea Europeană, actualul sistem de subvenţii fiind conceput în contextul în care supraproducţia reprezenta un motiv de îngrijorare în Uniunea Europeană, ori, la criza alimentară mondială care îşi face simţită prezenţa, datele problemei se schimbă.

Luna trecută, UE a suspendat reglementările care-i obligau pe fermierii europeni să păstreze necultivate 10% din terenurile pe care le au în posesie, operând modificări şi la cotele care limitau cantitatea maximă de lapte pe care fiecare ţară membră avea voie s-o producă.

Oficialii europeni precizează că statele membre trebuie să ajungă la un consens pentru a reduce subvenţiile individuale şi pentru a gasi o soluţie de ieftinire a alimentelor.

Cotidianul „Wall Street Journal“ menţionează că, la nivel european, Marea Britanie investeşte 800 de milioane de dolari în proiecte de mediu, iar Polonia urmează sa aloce, anul acesta, aproape 1 miliard de dolari pentru programe de împădurire, decizii luate însă în detrimentul suprafeţelor agricole arabile. Franţa, care urmează să preia Preşedinţia Uniunii la 1 iulie, s-a pronunţat pentru revizuirea politicilor agricole actuale, Parisul dorind stimularea producţiei agricole în Uniune prin plata unei sume fixe acordate fermierilor pentru fiecare tonă de cereale produsă. De cealaltă parte, britanicii consideră că tocmai subvenţiile acordate de UE au favorizat scăderea producţiei globale de alimente, dat fiind faptul că blocul comunitar a vândut surplusul producţiei, la preţuri mici, pe pieţele ţărilor aflate în curs de dezvoltare, descurajând, astfel, agricultura locală. Executivul de la Londra s-a pronunţat pentru o reducere treptată a subvenţiilor şi pentru oferirea unei sume de bani, proprietarilor de pământ, pentru fiecare hectar.

Drepturi băneşti egale, între vest şi est

În plin proces de schimbare a politicii agricole comune, care va fi iniţiat de Franţa odată cu preluarea Preşedinţiei Uniunii Europene, la 1 iulie, România, alături de alte state, a cerut Comisiei Europene să crească mai devreme de 2015 nivelul subvenţiilor europene pe suprafaţă, până la valoarea stabilită pentru ţările vechi din UE.

Pentru anul 2008, România primeşte de la Uniunea Europeană aproape 60 de euro pentru hectar, în timp ce fermierii germani sau francezi beneficiază de o subvenţie de 300 de euro pe un hectar de teren cultivat. Subvenţia europeană pe suprafaţă a fost stabilită, pentru 2007, la 50,6 euro/hectar, iar cea din bugetul naţional, la 46 de euro. Sumele pot intra în contul fermierilor numai dacă aceştia au depus cererea de sprijin în termen, dacă nu au fost selectaţi la controlul pe teren sau prin teledetecţie şi dacă nu au erori la controlul administrativ în sistem.