Fermierii trebuie să înştiinţeze APIA dacă au culturi calamitate

▲ Potrivit APIA, fermierii care nu înştiinţează APIA în ceea ce priveşte culturile calamitate, riscă să piardă sprijinul financiar pe suprafaţă ▲ Aceştia mai pot depune cereri pe suprafaţă până pe 9 iunie, însă cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare ▲

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a anunţat că fermierii care au depus cereri pentru schemele de sprijin pe suprafaţă şi ale căror culturi au fost calamitate trebuie să depună la centrele APIA o declaraţie-înştiinţare, precum şi actele doveditoare ale fenomenului invocat pentru a putea obţine schemele de sprijin pe suprafaţă. În caz contrar, APIA anunţă că fermierii riscă să piardă sprijinul financiar acordat.

Depunerea declaraţiilor se face în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la obţinerea actelor doveditoare ale fenomenului invocat, obţinute conform Legii nr. 381/2002.

Documentele depuse în acest sens la APIA nu au legătură cu despăgubirile acordate de MAPDR în caz de calamităţi naturale, ci doar pentru obţinerea schemelor de sprijin pe suprafaţă, în baza cererilor depuse de fermieri.

În situaţia culturilor calamitate din cauza unor fenomene naturale izolate (îngheţ, inundaţii, secetă, tornade etc.), pentru care nu există un act normativ naţional, fermierii trebuie să prezinte drept dovadă, alături de înştiinţare, copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţă de la primăria pe raza căreia se află terenul.

De asemenea, în situaţia în care terenul agricol pentru care s-a solicitat sprijin financiar se află într-o zonă declarată calamitată printr-un act normativ naţional, fermierii nu trebuie să mai depună la centrele APIA nici un alt act doveditor, ci doar înştiinţarea. Numai în baza ambelor acte menţionate (actul normativ naţional şi înştiinţarea), APIA ia în considerare cazul de forţă majoră.

APIA va lua în considerare cazul unei culturi calamitate numai în baza ambelor acte menţionate, actul normativ naţional şi înştiinţarea.

Campania de depunere a cererilor de plăţi pentru suprafaţa aferentă anului 2009 a început încă din data de 2 martie, termenul limită fiind 15 mai 2009. După această dată se mai primesc cereri, însă cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, până pe 9 iunie. Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă pot fi persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc.

Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul.

România beneficiază de la UE de o alocaţie financiară de 618,1 milioane de euro pentru plata unică pe suprafaţă (SAPS), ceea ce reprezintă circa 71 de euro pentru un hectar.

România are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care 10 milioane sunt terenuri arabile. Peste 45% din populaţia ţării locuieşte la sate, iar 30% din populaţia activă lucrează în agricultură.