Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Festivalul Românilor de Pretutindeni
Duminică, 17 august, în Parohia Covăsânţ din cadrul Arhiepiscopiei Aradului s-a desfăşurat cea de a V-a ediţie a Festivalului Românilor de Pretutindeni. Evenimentul a fost organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului.
Evenimentul a debutat duminică-dimineaţă cu slujba Sfintei Liturghii săvârşită de părintele paroh Mihai-Octavian Blaj împreună cu preoţii însoţitori ai grupurilor din diasporă. A urmat apoi o paradă a portului popular, de la biserica ortodoxă din localitate până la Tabăra Ortodoxă de Păstrare şi Conservare a Tradiţiilor Româneşti, unde a avut loc spectacolul propriu-zis. În cuvântul rostit în deschiderea celei de-a V-a ediţii, pr. paroh Mihai-Octavian Blaj, organizatorul evenimentului, a subliniat faptul că festivalul are drept scop crearea unor legături între tinerii români din ţară şi cei din diasporă şi doreşte să aducă un spirit de frăţietate şi comuniune între popoare, iar în mod deosebit, un gând de solidaritate şi căldură sufletească pentru copiii veniţi din Ucraina.
Pe scena taberei au evoluat grupuri de români din diasporă, care au prezentat cântece populare, dansuri tradiţionale şi obiceiuri specifice zonei din care provin, respectiv din Chişinău (Moldova) ansamblul de dansuri populare „Hora Horiţa”, din Ucraina a prezentat un program folcloric un grup de la Pătrăuţii de Jos, din Timocul de Est (Bulgaria) au fost prezenţi membrii unui ansamblu folcloric de tradiţii româneşti, din Serbia au venit românii care trăiesc în regiunea Timocului, iar din Ungaria, românii din Gyula. Cu toţii au prezentat, cu pricepere, măiestrie şi sensibilitate, dansul, cântul şi frumoasele costume populare româneşti din zonele lor de provenienţă, purtând şi amprenta locului. Invitaţi au fost membrii Orchestrei „Rapsozii Zarandului”, conduşi de taragotistul Petrică Paşca, iar punctul culminant al festivalului l-a constituit invitatul de onoare, cunoscutul solist de muzică populară din Ţara Lăpuşului Grigore Leşe. Festivalul s-a încheiat, conform tradiţiei, cu „Hora Românească”. Delegatul Arhiepiscopiei Aradului la eveniment, protosinghelul Iustin Popovici, consilier cultural la Centrul eparhial, a transmis mesajul de felicitare şi binecuvântarea chiriarhului. Au mai fost prezenţi la acest eveniment şi au luat cuvântul numeroase oficialităţi precum Florin Vasiloni, consul general al României în Gyula, Ungaria, Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din România, şi multe alte oficialităţi. Festivalul a fost organizat cu sprijinul Patriarhiei Române, al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, al Consiliului Judeţean şi Centrului Judeţean de Cultură Arad, al Parohiei şi Primăriei din Covăsânţ şi al Asociaţiei „Păstrătorii Tradiţiilor Româneşti”, tot din Covăsânţ, şi s-a bucurat de prezenţa a foarte mulţi spectatori, ale căror inimi au simţit şi au bătut româneşte la unison la această manifestare de suflet dedicată românilor de pretutindeni.



.jpg)