Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Final în disputa cu Bulgaria privind „Plăcinta dobrogeană”
România va primi recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a „Plăcintei dobrogene”, după aproape doi ani în care Bulgaria a blocat acest demers.
Decizia, la care s-a ajuns după negocieri mediate la nivel european între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, va fi aprobată în această lună, în şedinţa DG Agri (Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene), unde se află pe ordinea de zi, după care va urma publicarea în Jurnalul Oficial al UE, cel mai probabil în aprilie.
„Opoziţia Bulgariei a avut la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”, a declarat pentru Agerpres Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei pentru Afaceri Europene din Ministerul Agriculturii.
El a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea „Dobrudzhanka banitsa”, dar numai la nivel local, în sudul judeţului Constanţa, şi fără recunoaştere IGP, pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial ceruse 15 ani.
Demersurile pentru recunoaşterea europeană a plăcintei dobrogene, produs de patiserie obţinut din foi umplute cu telemea sărată amestecată cu caş şi ouă, au început în 2017 şi au aparținut Asociaţiei Tradiţional Moesis. În decembrie 2018, documentația a fost depusă la Ministerul Agriculturii, iar în mai 2019 dosarul a ajuns la Comisia Europeană. După ce, în februarie 2021, cererea României a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, Bulgaria a înaintat o declaraţie de opoziţie. În iulie 2021, Comisia a invitat opozantul şi solicitantul la consultări, care s-au încheiat recent, România având în final câștig de cauză. (C. Z.)