Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Finanţare pentru tinerii fermieri

Finanţare pentru tinerii fermieri

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 24 Iul, 2018

De la 1 august, se vor deschide pentru finanţare cele două măsuri destinate tinerilor fermieri şi fermelor mici, anume submăsura 6.1 şi submăsura 6.3, potrivit directorului general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Unul dintre tinerii care au beneficiat de fondurile europene este Robert Muntean, un student de 22 de ani din Oradea, care a investit 704.769 de euro, din care 489.000 de euro sprijin financiar nerambursabil, într-o seră hidroponică pentru roşii cherry cu tehnologie de ultimă generaţie.

Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Ionuţ Chesnoiu, a anunţat deschiderea apelului de proiecte pentru finanţare pe cele două măsuri destinate tinerilor fermieri şi fermelor mici, anume submăsura 6.1 şi submăsura 6.3.

El a precizat, într-o conferinţă de presă, că şi pentru submăsurile 4.1 şi 4.2 pregătirile sunt în linie dreaptă, estimând că vor fi deschise după data de 10 august.

„Sunt absolut convins că la interesul pe care l-am văzut din partea beneficiarilor vom avea foarte multe proiecte depuse. Din păcate, aşa cum am mai spus-o public, agricultura românească are nevoie de foarte mulţi bani şi nu numai agricultura, ci şi zona rurală din România, investiţiile destinate beneficiarilor publici”, a spus Chesnoiu.

Întrebat dacă vor fi modificări în proceduri, Chesnoiu a răspuns că de anul viitor se va implementa semnătura electronică.

„Sesiunile din august vor fi exclusiv online. Iar programele pe care noi le-am iniţiat la nivel de agenţie vor duce ca, în 2019, toată relaţia cu beneficiarul să se facă exclusiv online şi vom implementa programul de semnătură electronică, pentru a trimite documentele printr-un simplu click”, a spus directorul general AFIR.

Potrivit calculelor făcute de AFIR, de la preaderare până în prezent, în România s-au depus cereri de finanţare pentru investiţii derulate în mediul rural cu fonduri europene în valoare de aproape 18 miliarde de euro.

„În actualul program, cererile de finanţare depuse s-au ridicat la aproape 7,5 miliarde de euro, în condiţiile în care sumele destinate investiţiilor pe programul 2014-2020 se află undeva la 5,6 miliarde de euro şi împărţite în cele două componente, zona de privaţi şi zona de publici. Dacă pe publici am avut disponibile 1,8 miliarde de euro, s-au contractat toate sumele, avem proiecte aflate în aşteptare, sunt eligibile, la cei privaţi, sesiunile din august vor fi ultimele sesiuni de finanţare pentru aceste tipuri de investiţii pe submăsurile 4.1, 4.2, 6.1 şi 6.3”, a mai precizat Adrian Ionuţ Chesnoiu.

Directorul AFIR a făcut aceste declaraţii în comuna Toboliu, din judeţul Bihor, la inaugurarea unei sere hidroponice, în substrat mineral, pentru roşii cherry, pe o suprafaţă de peste 2.500 mp, realizată printr-o investiţie de 704.000 de euro, iniţiată de un tânăr de 22 de ani, Robert Muntean, student în anul III la Facultatea de Zootehnie din Oradea.

Tânărul fermier a precizat că, deşi are o suprafaţă relativ mică, de 2.688 metri pătraţi, sera din Toboliu are o productivitate anuală de până la 100 tone de roşii cherry, destinate consumului local.

„Am ales roşiile cherry pentru că au productivitatea cea mai mare pe sistem hidroponic. Plantele au acum o înălţime de 1 metru şi jumătate, dar pot ajunge până la înălţimea de 15 metri, în general la 10-12 metri”, a explicat Robert.

Potrivit inginerului agronom Constantin Câmpan, tehnolog în cadrul serei, un avantaj major al acestor culturi în substrat din fibră de nucă de cocos este faptul că, nefolosind solul tradiţional, se evită mai multe boli şi dăunători, întregul proces de producţie fiind controlat. Nu necesită nici stropiri cu diferite substanţe şi, în plus, cultura hidroponică se poate menţine pe perioadă nedeterminată. Alimentarea plantelor este asigurată computerizat.

Răsadurile au fost plantate în 22 iunie, prima recoltă de roşii urmând să fie culeasă în jurul datei de 15 august.