FMI: Sunt necesare noi măsuri pentru reducerea deficitului

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti pentru a evalua stadiul economiei româ­nești și perspectivele pentru 2024. La finalul vizitei, experţii au estimat că deficitele în următorii ani se vor menține ridicate, la peste 6% din PIB, având în vedere mai ales costurile noii legi a pensiilor. Din această cauză vor fi necesare măsuri care să du­că la creșterea veniturilor statului. 

Printre măsurile recomandate de experţii FMI autorităţilor de la Bucureşti se numără reformarea impozitului pe venit, TVA de 19% la mai multe produse, creşterea impozitării proprietăţilor, accize suplimentare la combustibilii fosili.

„Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcţia corectă şi a creat venituri suplimentare. Cu toate acestea, noi prognozăm deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile legii pensiilor. Noi măsuri vor fi necesare pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, se precizează într-un comunicat al misiunii FMI, publicat la finalul vizitei în România.

Potrivit sursei citate, limitarea cheltuielilor şi măsurile de eficientizare din instituțiile statului au fost binevenite, însă contribuţia lor la ajustarea fiscală este limitată, în special pe termen scurt. „Veniturile din taxe ale României sunt cu mult sub nivelul din ţările comparabile şi prea mici pentru a susţine servicii publice la standarde UE. În consecinţă, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale”, susţin experţii FMI.

În context, FMI recomandă reformarea impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea impozitării progresive. O altă opţiune este creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor produse la cota standard de 19%. Printre recomandări se mai află introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili, precum şi creşterea impozitării proprietăţilor. Referitor la impactul legii pensiilor, experţii FMI recomandă elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2024, experţii FMI se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere apropiată de 3%, pe fondul consolidării consumului şi cererii externe. Inflaţia ar urma să revină treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025, deși creşterile salariale de două cifre ar putea împiedica normalizarea inflaţiei. 

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu FMI, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei, prin consultări în baza Articolului IV, obligatorii pentru toate statele membre. (C. Z.)