Foametea, consecinţă a haosului din agricultură

Pe 16 octombrie a fost marcată Ziua Mondială a Alimentaţiei, ocazie cu care oameni de pe întreg Mapamondul au fost chemaţi să ia atitudine, determinându-i pe şefii de state să-şi respecte promisiunile pe care le-au făcut în ceea ce priveşte eradicarea sărăciei. „În anul 2050, pe pământ vor trăi peste nouă miliarde de oameni. Ţinând cont că astăzi nu reuşim să hrănim nici cele şase miliarde de locuitori ai Terrei, se pune întrebarea ce facem pe viitor?“, trage un semnal de alarmă publicaţia germană „Deutsche Welle“. „Pe de o parte avem un miliard de oameni care suferă de foame pentru că sunt prea săraci pentru a cumpăra alimente, iar pe de altă parte avem un miliard de oameni care suferă de obezitate - chiar şi în ţările sărace. Ceea ce arată că întreg sistemul agrar este dereglat şi a scăpat de sub control“, explică Janice Jiggings, din partea Institutului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra, pentru „DW“.

În 2009, numărul oamenilor care au suferit de foame a depăşit un miliard, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi Programului Alimentar Mondial (PAM), însă acţiunile liderilor mondiali de stopare a acestui fenomen nu sunt suficiente, fiind aşteptate planuri clare de combatere a foametei pe planetă.

Publicaţia germană „Deutsche Welle“ analizează cauzele care au dus la acest haos, politicile publice şi indiferenţa oamenilor fiind primele arătate cu degetul. „Nici nu se pune problema că nu putem hrăni toată populaţia de pe Glob. Producţia actuală este absolut suficientă pentru a asigura hrana tuturor pământenilor. Sau, mai bine spus, producţia anuală este mai mult decât avem nevoie, fără să fi atins limita maximă posibilă a producţiei de alimente, care poate fi chiar dublată fără efort“, susţine Benedikt Haerlin, expert al Fundaţiei pentru Viitorul Agriculturii. Cu toate acestea, unii pământeni mor de foame.

Agricultura a fost mult timp considerată o muncă demodată, în timp ce dezvoltarea ultimelor decenii a avut loc în principal în industrie, export sau centre urbane. În prezent, peste o jumătate din populaţia mondială trăieşte în oraşe. Faptul că toţi oamenii trebuie să se hrănească şi că alimentele nu cresc în clădirile oraşelor a fost un adevăr ignorat multă vreme, susţine publicaţia germană.

„Pe de o parte avem un miliard de oameni care suferă de foame pentru că sunt prea săraci pentru a cumpăra alimente, iar pe de altă parte avem un miliard de oameni care suferă de obezitate - chiar şi în ţările sărace. Ceea ce arată că întreg sistemul agrar este dereglat şi a scăpat de sub control. Pentru a asigura hrana întregii populaţii de pe Glob trebuie să schimbăm sistemul“, spune Janice Jiggings, din partea Institutului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra.

Jurnaliştii germani au tras linie şi au ajuns la concluzia că pământul poate produce suficiente alimente pentru a asigura hrana locuitorilor săi, însă, oamenii trebuie să reorganizeze gestionarea resurselor. „Ideea că odată cu creşterea populaţiei trebuie să majorăm şi producţia de alimente este eronată. Trebuie doar să restructurăm producţia. Ţinând cont că astăzi doar aproximativ jumătate din grâne sunt folosite direct pentru hrană, iar restul se redistribuie pentru hrana animalelor, pentru producţia de combustibil ecologic şi în industrie înţelegem imediat care este miezul problemei“, a conchis Benedikt Haerlin, citat de „DW“.

Ce spune raportul FAO?

Raportul ONU pe această temă relevă că în anul 2009 numărul celor care nu au acces la hrană suficientă a crescut, în mod constant, la peste un miliard - un pământean din şase.

Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Jacques Diouf, a deplâns lipsa voinţei politice de a eradica foamea la nivel internaţional.

În 2006, la summitul mondial organizat la Roma, Italia, pe tema securităţii alimentare, s-a decis reducerea la jumătate a populaţiei subnutrite până în anul 2015, însă obiectivul este departe de a fi atins. Criza economică recentă a agravat situaţia.

Dacă statele lumii ar dona suma anuală de 44 de miliarde de dolari pentru hrană, resursele financiare ar fi suficiente pentru a hrăni toţi locuitorii Pământului, chiar şi în anul 2050, când experţii estimează că planeta va avea aproximativ nouă miliarde de locuitori. Cele 44 de miliarde de dolari sunt, comparativ, doar o zecime din sumele investite de ţările din întreaga lume pentru a salva sistemul financiar, arată „DW“, citând raportul FAO.

Mijloacele tehnice există de asemenea, mai relevă raportul FAO, însă fără o voinţă politică puternică a statelor industrializate, combaterea foametei rămâne o sumă a micilor acţiuni locale. Ar fi cazul ca Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Barack Obama, preşedintele Statelor Unite, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, să se poziţioneze în fruntea luptei contra subnutriţiei la următorul summit pe această temă care va avea loc în luna noiembrie la Roma, susţine publicaţia germană.

Liderii lumii, chemaţi să lupte împotriva foametei

Începând cu data de 16 şi până ieri, 18 octombrie, au fost organizate pe tot Globul acţiuni prin care zeci de milioane de oameni au cerut liderilor lumii să îndeplinească Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) - un set de promisiuni care vizează eradicarea sărăciei extreme şi a cauzelor acesteia până în 2015.

„Cu doar 6 ani înainte de termenul limită la care şefii de stat s-au angajat să combată sărăcia extremă şi cauzele sale, campania «Stand Up» este un semn clar că cetăţenii nu acceptă scuze din partea guvernelor pentru nerespectarea promisiunilor făcute celor mai săraci şi mai vulnerabili cetăţeni ai lumii“, a declarat Salil Shetty, directorul UN Millennium Campaign. Cetăţenii refuză să accepte faptul că 70% dintre cei ce trăiesc în sărăcie sunt femei şi copii şi că, în continuare, 500.000 de femei mor anual în timpul naşterii. Ei cer acţiune urgentă din partea liderilor lor, potrivit Centrului de Informare ONU în România. În toată Europa, pe 17 octombrie, între orele 19:00 şi 21:00, posturile de radio au difuzat, simultan, cântecul lui Bob Marley „Get Up, Stand Up“, amintind audienţei de mobilizarea care se derulează în întreaga lume. De asemenea, pe 16 şi 17 octombrie, oraşele Barcelona, Munchen, Paris şi Milano au fost premiate cu „MDG Comitted City Seal“ pentru rolul lor în promovarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Sunt necesare mai multe investiţii în agricultură

Lumea trebuie să acţioneze „hotărât şi eficient“ împotriva foametei, în contextul în care criza economică globală a ridicat la un miliard numărul persoanelor care suferă de subnutriţie, a declarat, vineri, Papa Benedict al XVI-lea, potrivit Associated Press.

Ţările în curs de dezvoltare au nevoie de mai multe investiţii, în special în agricultură, pentru a se asigura că cetăţenii lor nu suferă de foame, a afirmat Papa într-un mesaj adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei.

„Criza cere ca guvernele şi membrii comunităţii internaţionale să facă alegeri hotărâte şi eficiente“, a spus Papa Benedict al XVI-lea în mesajul citit la o ceremonie organizată de FAO. „Accesul la alimente este mai mult decât o nevoie de bază, este un drept fundamental al indivizilor şi popoarelor“, a subliniat Suveranul Pontif.

Papa Benedict al XVI-lea a făcut deseori referire la criză, solicitând o nouă ordine financiară mondială ghidată de etică şi făcând apel la întreaga lume să nu îi lase pe cei săraci şi pe cei mai vulnerabili locuitori ai planetei să sufere de pe urma consecinţelor recesiunii.

Reducerea sărăciei severe, primul obiectiv al Mileniului

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) constituie componenta principală a Declaraţiei Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 ţări, printre care şi România, se arată pe pagina de web a Centrului de Informare ONU în România.

Declaraţia Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii. Prin adoptarea de către fiecare ţară a unor ţinte corelate ODM, specifice contextului naţional, s-a constituit un mecanism de monitorizare a progresului la scară naţională, regională şi globală.

Astfel, primul obiectiv al Declaraţiei Mileniului este Reducerea sărăciei severe, urmat, în ordine de Accesul universal la ciclul primar de învăţământ, Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor, Reducerea mortalităţii la copii, Îmbunătăţirea sănătăţii materne, Combaterea HIV/SIDA şi a tuberculozei, Asigurarea durabilităţii mediului şi Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.