Folclorul autentic românesc, studiat la liceu

Academia Română reco­man­dă înnoirea modului de pre­zentare a conţinuturilor folclorice din manualele şco­lare aprobate de Ministe­rul Educaţiei şi Cercetării Ştiin­ţifice. Totodată, repre­zen­tanţii prestigiosului for de cultură susţin că noţiunile teoretice de folclor autentice trebuie împletite cu activităţi practice, respectiv cu ateliere de meş­te­şuguri populare „adaptate la nivelul de îndemânare a vârstei şcolare”.

Academia Română a transmis Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice un memoriu în care semnalează lipsa unui cadru şi a unui rol bine definit în documentele de planificare a activităţii didactice şi a sistemului de evaluare naţională pentru studierea folclorului. O parte dintre recomandările transmise prin intermediul memoriului s-au regăsit şi în concluziile atelierului etno-didactic `Cum și de ce poate fi predat folclorul”, susţinut la Iaşi în zilele de 25 şi 26 iunie, care a reunit cercetători, profesori şi cadre didactice preuniversitare, titulari ai catedrelor de folclor, etnologie, sociologie şi limbă şi literatură română, precum şi reprezentanţi ai Muzeului etnografic şi ai meşterilor populari din regiunea Moldovei.

Astfel, Academia Română, prin Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română `A. Philippide” din Iaşi, propune Ministerului Educaţiei oferirea de consultanţă ştiinţifică de specialitate şi sprijin în redactarea documentelor de fundamentare pentru soluţionarea problemelor privind predarea literaturii populare, sesizate în învăţământul românesc. Se recomandă, totodată, acordarea unui număr mai mare de ore pentru predarea limbii și literaturii române, respectiv a unui număr mai mare de ore pentru studierea literaturii populare în programa generală de trunchi comun, iar alegerea textelor reprezentative să fie adecvată caracteristicilor psihocognitive ale fiecărui nivel de șco­larizare.

Totodată, Academia Română recomandă înnoirea modului de prezentare a conţinuturilor folclorice din manualele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Printre recomandări se mai numără şi încurajarea creativității șco­larilor prin coroborarea con­ținuturilor folclorice cu elemente de cultură materială și cu industriile creative autohtone şi corelarea atentă a documentelor ­curriculare cu cerințele și subiectele din procesul de evaluare prin examenele de absolvire a ciclurilor de studiu. Totodată, reprezentanţii prestigiosului for de cultură susţin că noţiunile teoretice de folclor autentice trebuie împletite cu activităţi practice, respectiv cu ateliere de meşteşuguri populare „adaptate la nivelul de îndemânare a vârstei şcolare”. În încheiere, Academia Română recomandă introducerea unor programe pentru ­cursuri opționale (curriculum la decizia școlii) de cultură populară românească.
În prezent se studiază la nivelul ciclului inferior al liceelor cu profil artistic disciplina etnografie şi folclor muzical, iar ca urmare a adoptării în acest an a Legii privind instituirea Zilei Naţionale a Costumului Tradiţional, ce va fi sărbătorită anual, în a doua duminică din luna mai, această zi va fi marcată şi în mediul şcolar. Astfel, în cadrul ­curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică sau disciplinele echivalente vor fi incluse două ore, în luna mai, consacrate tematicii portului tradiţional al zonei şi portului tradiţional al minorităţilor naţionale din România, precum şi semnificaţia acestora în păstrarea identităţii naţionale etnice. (Oana Nistor)