Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Fonduri europene pentru irigaţii
România va beneficia de o linie de finanţare de 5,5 miliarde de euro din programul de rezilienţă pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii, desecare, drenaj şi combaterea eroziunii solului până în anul 2027, după cum a anunţat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru.
„Practic, România în ultimii 30 de ani nu a avut resurse financiare să reabiliteze infrastructura principală de irigaţii. E clar că avem nevoie de irigaţii şi de refacerea întregii infrastructuri de irigaţii ca să putem avea o producţie constantă. Suma totală a acestui program este de aproximativ 5,5 miliarde de euro din bani europeni, ceea ce înseamnă că ne va da şansa să putem să reabilităm întreaga infrastructură principală de irigaţii, desecare şi drenaj”, a spus Dumitru, citat de Agerpres.
Oficialul Ministerului Agriculturii apreciază că suma va permite reabilitarea sistemului de irigaţii pe aproximativ 3 milioane de hectare, precum şi o suprafaţă similară pe desecare şi drenaj.
Din punct de vedere tehnic, în primii doi ani, respectiv în 2021 şi 2022, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare trebuie să fie pregătită să contracteze 70% din valoarea totală a programului, iar reabilitarea trebuie să se finalizeze nu mai târziu de anul 2027, pentru a se putea face decontări cu Comisia Europeană.
Dumitru a subliniat că s-a reuşit obţinerea unei sume foarte bune pentru reabilitarea acestei infrastructuri critice, iar cu 23 de miliarde de euro care vor veni prin Politica Agricolă Comună „vom avea şansa de a schimba cu adevărat faţa agriculturii din România”.
.jpg)
