Franţa vrea măsuri dure pentru combaterea imigraţiei ilegale în UE

▲ Odată cu preluarea, la 1 iulie, a preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene, Franţa va prezenta un set de propuneri menite să îngreuneze accesul imigranţilor în Europa, scria, joi, EUObserver ▲ Potrivit „Financial Times“, Parisul propune crearea unui „pact privind imigraţia“, în baza căruia Cei 27 îşi vor coordona eforturile pentru combaterea imigraţiei ilegale ▲ În acest timp, măsurile antiimigraţie adoptate de guvernul Silvio Berlusconi au băgat spaima în comunităţile de ţigani din Italia, scrie „World News“ ▲

Propunerile franceze includ noi măsuri privind repatrierea imigranţilor care trăiesc ilegal în statele membre ale UE şi militează în favoarea unor acorduri de repatriere mai dure care să reglementeze acestea repatrieri. În plus, persoanele care solicită azil în Europa ar putea fi obligate să aplice mai întâi pentru a căpăta statut de refugiaţi.

Pentru integrarea noilor imigranţi, statele membre ale UE sunt încurajate să instituie „contracte de integrare“ obligatorii, care să-i oblige pe imigranţi să adopte „valorile naţionale şi europene“ şi să ia lecţii obligatorii de limbă, scrie „Financial Times“.

Totodată, documentul face apel la implementarea vizelor biometrice şi afirmă că imigraţia poate fi redusă doar la persoanele ale căror calificări sunt căutate în ţara gazdă. „Europa nu dispune de mijloacele necesare pentru a-i primi cu demnitate pe toţi cei care văd în ea un El Dorado“, se afirmă în acelaşi text.

În perioada în care a fost ministru de Interne, actualul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, - el însuşi fiul unui imigrant ungur - făcea o remarcă similară: „Nu putem oferi adăpost şi locuri de muncă tuturor celor care cred că Franţa este un El Dorado“.

În ultima vreme, Parisul şi-a înăsprit propria legislaţie în materie de imigraţie, în special după ce Nicolas Sarkozy a câştigat anul trecut alegerile prezidenţiale, concentrându-şi în mare măsură campania electorală pe chestiuni privind imigraţia. El afirma că Franţa este „exasperată de imigraţia necontrolată“.

Test ADN pentru imigranţi

În 2007, Franţa a expulzat între 23.000 şi 24.000 de imigranţi ilegali - faţă de circa 10.000 în 2002. Premierul francez, Francois Fillon, declara în februarie că are ca obiectiv să ajungă în 2008 la o cifră de 26.000 de expulzări.

În plus, parlamentul de la Paris a adoptat anul trecut un act normativ care introduce posibilitatea ca imigranţii care doresc să vină în Franţa pentru a se alătura familiilor lor să fie supuşi unui test ADN pentru a dovedi că sunt rude cu cei cărora doresc să li se alăture.

În prezent, propunerea franceză este discutată de statele membre ale UE şi poate suferi unele modificări, însă Parisul speră că va fi adoptată în timpul celor şase luni în care va asigura preşedinţia Consiliului UE.

În timp ce Franţa vine cu un pachet de soluţii privind imigraţia ilegală în statele membre, noile măsuri antiimigraţie adoptate de guvernul Silvio Berlusconi a băgat spaima în comunităţile de ţigani din Italia. Aceştia trăiesc cu teama că locuinţele le vor fi atacate de bande sprijinite de Mafia sau că vor fi deportaţi, comentează site-ul World News.

Retorica rasistă a unor candidaţi de extremă-dreapta în alegerile din aprilie a dezlănţuit un val de atacuri împotriva ţiganilor, acuzaţi că sunt sursă de infracţionalitate. La Napoli, în cartierul periferic Ponticelli, controlat de Mafia, bande criminale şi grupuri de locuitori au incendiat taberele ilegale a câteva sute de ţigani.

Ce se va întâmpla cu ţiganii români?

Tot la Napoli, tabăra Secondigiliano, înfiinţată de consiliul local în 1995 pentru ţiganii refugiaţi din fosta Iugoslavie, adăposteşte aproximativ 90 de familii, cu 900 de oameni. Spre deosebire de adăposturile precare de la Ponticelli, bungalourile şi caravanele par bine întreţinute, iar unele sunt înconjurate chiar de grădini.

Locuitorii lor au permise de rezidenţă expirate, acest statut neclar fiind tipic pentru cei 30.000 de ţigani estimaţi a proveni din ex-Iugoslavia. Unii, precum cei de la Secondigliano, trăiesc în condiţii rezonabile. Alţii însă, ajunşi chiar la a treia generaţie, locuiesc în tabere ilegale sordide, cu rate de mortalitate ridicate, aşa cum se întâmplă cu ţiganii veniţi mai recent din România, punctează World News.

Potrivit noilor măsuri anunţate de guvern, pentru a-şi prelungi şederea în Italia peste termenul de 3 luni, cetăţenii comunitari, cum sunt şi ţiganii veniţi din România, trebuie să facă dovada unei locuinţe adecvate şi a unui venit sigur.

Deşi oficialii insistă că pachetul de măsuri nu este îndreptat împotriva vreunui grup social anume, celor aproximativ 100.000 de ţigani fără cetăţenie italiană, această legislaţie le aminteşte de secolele de represiune.