Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Franța vrea să schimbe în 6 luni fața Uniunii Europene

Franța vrea să schimbe în 6 luni fața Uniunii Europene

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 03 Ian, 2022

Franţa a preluat, de la Slovenia, începând de sâmbătă, preşedinţia Uniunii Europene pentru următoarele şase luni cu ambiția de a reforma Europa şi a o face „suverană” în lume. Președintele Macron va propune omologilor lui europeni o reformă a spaţiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în faţa migraţiei; schimbarea regulilor bugetare; o regândire a apărării blocului comunitar.

Consiliul UE reprezintă interesele celor 27 de state membre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European, iar preşedinţia Consiliului convoacă reuniunile miniştrilor, stabileşte agenda acestora şi conduce negocierile. Aşadar, timp de 6 luni, Franţa va putea promova anumite subiecte şi găsi compromisuri între cele 27 de ţări.

Preşedintele Emmanuel Ma­cron a declarat, de altfel, în me­sajul de Anul Nou, că „2022 trebuie să fie anul unei cotituri euro­pene”. Ambiţia Franţei este să facă Europa „puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere şi stăpână pe destinul său”.

Preşedintele francez s-a asi­gurat de sprijinul noului cancelar german Olaf Scholz, care va prezida anul acesta G7, grupul țărilor cu cele mai avansate eco­no­­mii și care, în primul său discurs de Anul Nou, a pledat și el pentru o Europă „mai suverană şi mai pu­ternică”.

De asemenea, Macron a obți­nut susți­nerea prim-ministrului italian Mario Draghi pentru reformarea cu prioritate a regulilor bugetare definite prin criteriile de la Maastricht, spre a permite cheltuieli mai mari pentru in­vestiţii, arătând că problema de a fi „pentru sau contra lui 3%”, pragul de de­ficit admis, este „depăşită”.

O problemă, însă, pentru Ma­cron este agenda politică in­ternă, mai exact alegerile din primă­vară, apreciază AFP. Opo­ziţia îl acuză deja că vrea să fo­lo­sească preşedinţia UE în scop electoral.

Preşedinţia Consiliului UE „îi oferă o platformă binevenită (lui Macron, n.r.) pentru a-şi promova bilanţul european, di­feren­ţiindu-se de unii dintre contra­candidaţi”, a explicat, pentru AFP, Claire Demesmay, de la Centrul franco-german Marc-Bloch de la Berlin.

Este a 13-a preşedinţie semes­­trială exer­citată de Franţa din 1958 și prima de după 2008 și se va suprapune cu scrutinul pre­zi­denţial de la 10 şi 24 aprilie şi cu alegerile parlamentare din iunie. „Macron nu poate să se prezinte la primul tur, la 10 apri­lie, fără să fi obţinut unele rezultate la preşe­dinţia euro­peană”, afirmă Sébastien Maillard, directorul Institutului Jacques Delors de la Paris.

Acest pariu pro-european nu este însă lipsit de risc în Franţa, una din cele mai eurosceptice ţări şi unde UE rămâne perce­pută ca fiind distantă şi biro­cratică. Numai 29% dintre fran­cezi îşi doresc o mai mare integrare europeană, comparativ cu 50% dintre italieni şi 43% dintre germani, arată un studiu publicat de „Journal du Diman­che“. (C. Z.)