Fraude şi idei năstruşnice cu bani europeni

▲ Între acestea se numără frauda unui dentist italian care a folosit fondurile primite de la UE pentru a deschide o afacere cu panouri solare cumpărându-şi un Ferrari Testarossa galben (în valoare de aproximativ 200.000 de euro), o maşină de Formula 1 şi alte 55 de maşini de lux ▲ Un om de afaceri danez a primit fonduri europene de 100.000 de euro pentru a construi o pârtie de schi pe o insulă fără nici un fel de formaţiuni geologice înalte şi unde nu cade zăpadă aproape niciodată ▲

Curtea Europeană de Conturi a publicat raportul privind anul financiar 2007, care va evidenţia o serie întreagă de fraude şi gestionări defectuoase ale fondurilor de la bugetul comunitar.

Cu această ocazie, think-tank-ul britanic Open Europe a întocmit un „Top 100“ al unora dintre cele mai remarcabile cazuri de fraude sau de irosire a fondurilor de la bugetul comunitar.

Prezentăm în continuare câteva exemple:

„Dentistul cel lacom“: Un dentist din oraşul italian Cosenza a folosit fondurile primite de la UE pentru a deschide o afacere cu panouri solare pentru a-şi cumpăra un Ferrari Testarossa galben (în valoare de aproximativ 200.000 de euro), o maşină de Formula 1 şi alte 55 de maşini de lux. Cazul dentistului a făcut parte dintr-o schemă de fraudare mult mai amplă, cifrată la aproximativ 80 de milioane de euro, în care patru companii au deturnat fonduri comunitare timp de patru ani.

„Bibbidi-Bobbidi-Bubbico şi viermii de mătase“: Preşedintele regiunii italiene Basilicata şi senator al Partidului Democrat, Filippo Bubbico, a primit 10.329 de euro pentru o afacere cu viermi de mătase care nu a existat niciodată. Politicianul italian a acţionat sub două nume false - Bibbido şi Bobbidi - în numele a două companii, Seta Italia şi Seta Basilicata, care primiseră fonduri UE pentru dezvoltarea unei afaceri cu viermi de mătase, dar care nu au produs nici un centimetru de fir de mătase. În calitate de preşedinte al regiunii, Bubbico a distribuit fonduri în valoare de circa 300.000 către diferite rude ale sale.

Pârtie de schi pe o insulă plată

„Victimele de la Cernobîl“: În 2006 s-a descoperit că un funcţionar UE belgian a deturnat fonduri UE destinate victimelor accidentului nuclear de la Cernobîl, folosind toţi banii în interes personal.

„Pârtia daneză“: Un om de afaceri danez a primit fonduri europene de 100.000 de euro pentru a construi o pârtie de schi pe o insulă fără nici un fel de formaţiuni geologice înalte şi unde nu cade zăpadă aproape niciodată. El însuşi a recunoscut că nu se aştepta ca UE să sprijine un proiect „atât de nebunesc“.

„Bordelul UE“: Un fost primar al oraşului spaniol Chirivel, Ramon Romera, a folosit fonduri UE pentru a înfiinţa un bordel - denumit „Al şaptelea cer“. Romera solicitase 54.000 de euro pentru o şcoală de călărie, însă aceasta a fost ulterior convertită în „club de animatoare“, după ce autorităţile locale au refuzat să-i acorde licenţă pentru şcoala de echitaţie.

„Fermierii-fantomă“: UE a plătit aproximativ 50 de milioane de euro, în perioada 2001-2004, fermierilor din sudul Italiei pentru cumpărarea şi vânzarea surplusului de citrice. Ulterior, s-a descoperit că nici fermierii, nici cumpărătorii şi nici chiar fructele nu au existat niciodată decât pe hârtie.

„Fondurile UE ar trebui să ajute la crearea de locuri de muncă şi la creşterea competitivităţii Europei, însă, de mult prea multe ori, banii sunt irosiţi pe proiecte fie ineficiente, fie de-a dreptul bizare. În mod sigur, în contextul actualei recesiuni, putem să ne imaginăm moduri mai bune de a cheltui 100 de miliarde de lire sterline pe an“, a declarat directorul de cercetare al Open Europe, Mats Persson. Bugetul anual al UE este de aproximativ 123 de miliarde de euro (100 de miliarde de lire sterline). Ca fonduri pe cap de locuitor, cei mai mari trei beneficiari ai fondurilor UE sunt „vechi“ state membre - Luxemburg, Belgia şi Grecia. În termeni absoluţi, Franţa primeşte cele mai mari sume de bani de la UE: 89 de miliarde de euro pentru exerciţiul bugetar 2007-2013.