G20 câştigă putere în dauna G8

Liderii celor mai importante 20 de economii ale lumii s-au reunit în Statele Unite, la Pittsburgh, pentru a puncta măsurile reformării sectorului financiar internaţional. Cu această ocazie, s-au luat o serie de măsuri importante, cum ar fi trecerea centrului de putere decizională în dreptul grupului G20 în dauna G8, redistribuirea voturilor la nivelul FMI, statele emergente urmând a avea un cuvânt mai greu de spus în continuare, şi limitarea bonusurilor acordate bancherilor, dar şi adoptarea unui calendar al aplicării unor noi reguli în sistemul financiar. De asemenea, la propunerea SUA, G20 a decis eliminarea pe termen mediu a subvenţiilor pentru petrol şi alţi combustibili fosili.

Liderii lumii s-au reunit la Pittsburgh, Statele Unite ale Americii, să stabilească o nouă ordine mondială, iar stabilizarea şi reorganizarea pieţelor financiare internaţionale şi lupta împotriva încălzirii globale au suscitat cel mai mare interes din partea participanţilor reuniunii G20.

În timp ce experţii repetă neobosit că nu s-a învăţat nimic din criza financiară, scrie publicaţia germană „Deutsche Welle“, băncile plătesc din nou prime de milioane managerilor lor, majoritatea institutelor financiare încasează iarăşi câştiguri exorbitante, petrecerea continuând ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

Dacă o parte din instituţiile bancare procedează în acest mod, publicaţia atrage atenţia că totuşi s-au făcut paşi importanţi în direcţia bună, unele bănci au plafonat deja nivelul primelor plătite managerilor şi îngrădesc speculaţiile cu mare risc pe piaţa financiară. În acelaşi timp, mai multe ţări considerate a fi „paradisuri fiscale“ îşi revizuiesc politica monetară.

Toate aceste măsuri nu sunt însă suficiente pentru a se reorganiza eficient pieţele financiare, avertizează DW, „în primul rând fiind necesară o stavilă în calea extinderii necontrolate a băncilor, aceastea neavând voie să devină din nou atât de mari şi de puternice încât, în cazul falimentului, să poată destabiliza întregul sistem financiar internaţional“.

G20 va deveni principalul forum economic mondial

Grupul celor 20 de ţări puternic dezvoltate şi emergente (G20) va deveni principalul forum economic mondial, potrivit unui anunţ făcut de către Casa Albă. Liderii G20, reuniţi joi şi vineri la Pittsburgh, au acceptat ca acest grup să devină „forumul principal pentru cooperarea lor economică internaţională“, a indicat Casa Albă într-un comunicat.

Preşedinţia americană nu precizează care va fi soarta G8, grupul celor şapte state puternic industrializate ale lumii (SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia) plus Rusia, dar un înalt responsabil al unei ţări membre a G20 a dat asigurări în faţa presei că această decizie nu înseamnă moartea G8.

G20, înfiinţat în 1999, îi reunea iniţial pe miniştrii de finanţe şi pe bancherii centrali din cele 20 de ţări, care totalizează circa 90% din PIB-ul mondial.

Criza economică şi mondială a adus acest grup în prima linie şi, în decurs de mai puţin de un an, au avut loc trei summituri reunind şefi de stat sau de guvern.

Primul a avut loc la Washington în noiembrie 2008, al doilea la Londra în aprilie şi cel de-al treilea a avut loc săptămâna trecută la Pittsburgh.

Instituţionalizarea G20, în detrimentul G8, va permite, conform Casei Albe, garantarea prezenţei „ţărilor necesare construirii unei economii globale mai puternice şi mai echilibrate, reforma sistemului financiar şi ameliorarea traiului celor săraci“.

G8, grupul celor opt state puternic industrializate, va continua să se întâlnească pentru a discuta problemele importante, cum ar fi securitatea naţională, însă rolul de comitet de conducere pentru economia mondială va fi preluat de G20, format din cele opt ţări puternic industrializate (Canada, SUA, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Rusia şi Italia) şi Uniunea Europeană, China, Argentina, Brazilia, India, Australia, Mexic, Coreea de Sud, Indonezia, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Turcia.

Şeful politicii externe a Uniunii Europene, Javier Solana, a declarat, pentru postul BBC, că statele în curs de dezvoltare joacă deja un rol major în economia globală. „Lumea se schimbă cu viteză mare. Vor exista mai multe schimbări după ce ne vom fi revenit din criza economică. Dacă urmăreşti demografia din lume, dacă urmăreşti distribuţia bogăţiei, dacă urmăreşti problemele legate de schimbările de climă etc., nu există nici un dubiu că problemele curente pe care le vom înfrunta nu pot fi rezolvate de o singură putere sau de un grup mai mic de puteri“, a declarat pentru postul BBC şeful politicii externe a UE, Javier Solana.

Reprezentarea ţărilor în cadrul FMI, redistribuită

În cadrul summit-ului de la Pittsburgh, statele membre G20 au căzut de acord asupra unei redistribuiri de 5% a drepturilor de vot în cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) de la ţările dezvoltate la ţările emergente, susţine Reuters.

Oficiali de rang înalt din cadrul Uniunii Europene au confirmat că s-a ajuns la un acord în privinţa redistribuirii drepturilor de vot către ţările subreprezentate, însă nu au precizat procentul.

„Am ajuns la un acord în această ţară în privinţa reformei FMI pentru a le da ţărilor subreprezentate mai multe de spus în administrarea Fondului“, a declarat preşedintele Comsiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru Reuters.

Anterior în cursul zilei de joi, un reprezentant al băncii centrale a Chinei a declarat că aşteaptă o decizie „foarte importantă“ privitoare la FMI în cadrul summitului G20. China este, în general, considerată a fi una dintre ţările cele mai subreprezentate în cadrul FMI, cu numai 3,7% din drepturile de vot, faţă de 4,9% în cazul Franţei, deşi prima are o economie de 1,5 ori mai mare.

2012, termenul limită pentru implementarea noilor reguli în sistemul bancar

Liderii G20 au mai hotărât să implementeze noi reguli în sistemul bancar până la finalul anului 2012, care să ducă la îmbunătăţirea calităţii şi valorii capitalurilor băncii şi la descurajarea majorării excesive a factorului de multiplicare raportat la capitaluri, potrivit Reuters, care citează un proiect al declaraţiei summitului. Aceste reguli, care au fost elaborate pentru a preveni o repetare a crizei financiare, vor fi aplicate treptat, pe măsură ce condiţiile financiare se îmbunătăţesc şi redresarea economică va fi asigurată.

De asemenea, în documentul citat se mai arată că liderii celor mai mari economii ale lumii au aprobat o serie de măsuri pentru a reforma sistemul salarial şi acordarea de bonusuri în marile bănci şi instituţii financiare. Totodată, băncile ar trebui să păstreze o parte mai mare din profit pentru a sprijini creditarea, în caz de nevoie.

Unele bănci şi-au exprimat însă de pe acum îngrijorarea cu privire la implementarea rapidă a unor reguli mai stricte, acestea putând avea un efect negativ asupra creditării.

Subvenţiile pentru petrol şi alţi combustibili fosili au fost eliminate

Liderii G20 au ajuns la un acord în privinţa eliminării pe termen mediu a subvenţiilor pentru petrol şi alţi combustibili fosili, potrivit Reuters. Guvernele din câteva ţări G20, inclusiv China, Rusia şi India, subvenţionează combustibili ca petrolul şi cărbunele pentru a păstra preţurile mici în mod artificial. Eliminarea subvenţiilor ar reduce cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră cu până la 10% până în 2050. „Subvenţiile ineficiente pentru combustibili fosili încurajează consumul risipitor, distorsionează pieţele, împiedică investiţiile în sursele de energie curată şi subminează eforturile de a trata schimbările climatice“, se arată în declaraţia oficială a G20.

De asemenea, liderii G20 au anunţat că îşi vor intensifica eforturile de a ajunge la un acord în privinţa climei până în decembrie, la Copenhaga.

Proteste violente antiglobalizare

Ca de fiecare dată când are loc un summit ce reuneşte lideri ai statelor lumii, protestatarii antiglobalizare îşi susţin cauza prin intermediul unor demonstraţii violente, de această dată, la Pittsburgh, SUA, aceştia spărgând geamurile mai multor magazine şi aruncând cu pietre în forţele de ordine.

Confruntările au avut loc, în prima zi a reuniunii G20, timp de mai multe ore, în cartierul Bloomfield din metropola americană, la violenţe participând circa 300 de persoane, multe din ele având măşti pe faţă, însă înarmate cu pietre, bâte şi sticle.

Autorităţile din Pittsburgh au luat măsuri de securitate excepţionale înainte de summitul G20, după ce mai multe organizaţii antirăzboi, antisărăcie şi antiglobalizare au anunţat că vor protesta pe străzile din Pittsburgh.

La reuniunile G20 participă liderii celor şapte state puternic industrializate (SUA, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia şi Japonia) şi din alte 12 state (Argentina, Australia, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia şi Coreea de Sud). Uniunea Europeană este, de asemenea, membră a G20, iar preşedinţii Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale participă, de regulă, la aceste întâlniri.