Gazprom ar putea extrage gaz din Marea Neagră

▲ Ucrainenii au propus o colaborare cu gigantul Gazprom, prin care să extragă gaze naturale de pe platoul continental ucrainean al Mării Negre ▲ Delimitarea platoului continental din Marea Neagră face obiectul unei dispute între România şi Ucraina ▲ În centrul disputei dintre România şi Ucraina este statutul Insulei Şerpilor, considerată de către români drept o stâncă, iar de către ucrainieni, drept o insulă ▲

Preşedintele companiei publice ucrainene Naftogaz, Oleg Dubina, a propus, sâmbătă, o dezvoltare în comun cu Gazprom a exploatării platoului continental ucrainean din Marea Neagră în schimbul accesului la câmpurile ruse de gaz, informează AFP. „Propun încheierea unui acord care să prevadă dezvoltarea în comun cu Gazprom a platoului continental ucrainean din Marea Neagră şi un acord de dezvoltare comună a câmpurilor gazifere de pe teritoriul Federaţiei Ruse“, a declarat Dubina, într-un interviu acordat săptămânalului ucrainean „Zerkalo Nedeli“. Preşedintele Naftogaz a precizat că ţara sa este mai interesată de gazul extras din platoul continental şi că ar fi gata să lase petrolul în seama Rusiei. „Să păstreze Gazprom petrolul din platoul continental, în termenii unui acord de partajare a producţiei, iar noi am lua, în virtutea acestui acord, gazul extras în comun“, a declarat şeful Naftogaz. „Ei (ruşii - n.r.) sunt, probabil, mai interesaţi de petrol“, este de părere Oleg Dubina. Platoul continental al Ucrainei din Marea Neagră are vaste resurse de gaz şi petrol, care necesită însă investiţii importante pentru a fi exploatate.

Dispute între România şi Ucraina

Delimitarea platoului continental din Marea Neagră face obiectul unei dispute între România şi Ucraina. Bucureştiul a sesizat Curtea Internaţională de la Haga, la 16 septembrie 2004, cu o cerere de iniţiere a procedurilor în vederea soluţionării diferendului pe care îl are cu Kievul, în legătură cu delimitarea platoului continental şi al zonelor economice exclusive ale României şi ale Ucrainei, în Marea Neagră. Procedura a trecut de faza scrisă şi a ajuns în faza pledoariilor orale, a căror dată urmează să fie anunţată. Autorităţile române se aşteaptă ca o decizie a Curţii Internaţionale de Justiţiei să intervină în cursul acestui an sau cel târziu la începutul anului viitor. În centrul disputei dintre România şi Ucraina este statutul Insulei Şerpilor. România consideră Insula Şerpilor o stâncă, pentru că aceasta nu are surse de apă şi o serie de alte trăsături care demonstrează capacitatea de asigurare a vieţii, iar Ucraina susţine că este o insulă, având, prin urmare, drept mult mai mare la ape teritoriale în jurul său. De rezolvarea acestei situaţii depinde cum se delimitează platforma continentală între România şi Ucraina şi, mai ales, ceea ce se cheamă zona economică exclusivă, foarte importantă, pentru că, în subsolul acestei zone, se află bogate resurse de hidrocarburi. Ucraina a început amenajarea unei localităţi, Satul Alb, pe Insula Şerpilor, în dorinţa de a demonstra că este locuită şi că nu este o formaţiune stâncoasă. În prezent, Insula Şerpilor, cu o suprafaţă de circa 170.000 de metri pătraţi, are 80 de locuitori, dintre care 15 sunt cu statut de rezidenţi permanenţi. Ucraina este ţară de tranzit pentru cvasitotalitatea gazului rus destinat Uniunii Europene şi încearcă să-şi reducă dependenţa de Rusia în aprovizionarea sa energetică. Crizele gazului, recurente între Moscova şi Kiev, pe fondul unor tensiuni politice, au dus, în ianuarie 2006, la o scurtă întrerupere a livărilor către Europa.